De ce vor bancile depozitele noastre? Indiciu: nu pentru a face imprumuturi

noiembrie 20, 2014

Realitatea zilelor noastre este diferita fata de ceea ce vedeti scris in manualele traditionale de economie si finante, implicit diferit fata de ceea ce se preda in facultati. Bancile NU primesc mai intai depozite, atunci cand oamenii vor sa economiseasca, ca pe urma sa le imprumute clientilor doritori de credite. Mecanismul este exact invers – imprumuturile bancare creeaza depozite.

Oricand o banca acorda un imprumut, ea creeaza simultan un depozit corespunzator in contul bancar al clientului (debitorul), astfel masa monetara creste, insa nu in mod net.

Asadar, survine urmatoarea intrebare: Daca bancile nu imprumuta fondurile din depozitele bancare, atunci de ce se agita mereu sa faca rost de aceste depozite? Bancile fac reclama pentru a atrage deponenti, si se angajeaza sa plateasca dobanda la depozite. La ce sunt bune depozitele pentru banci?

Raspunsul este acela ca – in timp ce e adevarat ca bancile nu au nevoie de depozite pentru a acorda imprumuturi – bancile au nevoie de depozite pentru a-si echilibra foaia de bilant: iar atragerea de depozite ale clientilor este de obicei cea mai ieftina solutie.

Pentru ca tranzactiile dintre banci sa se verifice si sa se valideze, acestea trebuie sa detina rezerve bancare in contul lor de rezerve la Banca Centrala pentru acest scop – si de obicei, bancile detin minimul necesar de rezerve. Cand un imprumut de la banca A devine un cec care se duce la banca B, atunci Banca Centrala debiteaza contul de rezerve a bancii A si crediteaza in consecinta contul de rezerve a bancii B. Daca se duce in rosu contul bancii A la sfarsitul zilei de business, Banca Centrala trateaza automat aceasta situatie ca un overdraft si imprumuta bancii A banii necesari pentru a acoperi deficitul de rezerve minime obligatorii. Astfel, banca A va trebui sa se achite de overdraft.

Observatie, niciun banchier n-o sa refuze un client ce se califica pentru un credit, datorita faptului ca banca are o pozitie sub nivelul minim de rezerve obligatorii.

Atragerea de depozite ale clientilor, numite “depozite retail”, este o modalitate ieftina pentru a lamuri situatia overdraftului. Dar daca banca nu are suficiente depozite retail sau nu poate atrage suficienti noi deponenti, aceasta poate sa se imprumute pe piata fondurilor bancare - in mod caracteristic, pe piata de fonduri a Bancii Centrale – in care bancile isi vand “excesul de rezerve” catre alte banci. Aceste depozite cumparate sunt numite “depozite angro” (wholesale deposits).

Observatie, un exces de rezerve bancare va fi intotdeauna disponibil undeva in sistem – de vreme ce rezervele care au plecat din banca A se duc in contul altei banci. Exceptie se face atunci cand clientii bancilor retrag numerar, dar asta se intampla rar comparativ cu toti banii electronici care zboara dintr-o parte in alta in fiecare zi in sistemul bancar.

A imprumuta de pe piata de fonduri a Bancii Centrale este destul de ieftin, doar 0,25% pentru imprumuturi overnight. Dar tot e mai scump in comparatie cu a imprumuta de la clientii deponenti.

Exista o teorie conforma careia depozitele retail sunt mai putin probabile sa paraseasca banca, deoarece acestea vin din partea clientilor loiali ai bancii. Premisa aceasta nu doar ca e nefondata, dar este foarte nociva cand e aplicata asupra bancilor mici. Asta deoarece cantiatea de depozite angro pe care bancile le pot lua cu imprumut este limitata. Un certificat de depozit pe 10 ani cumparat printr-un broker (un depozit angro) este mult mai stabil fata de banii din depozitele ce vin de la deponentii bancii – bani ce pot pleca din banca in orice zi. Regula asta nu doar impune greutati inutile asupra bancilor mici, dar le limiteaza in mod dramatic capacitatea de a acorda credite.

Asadar, pentru bancile mici, costul de finantare este prea mare. Acest lucru mentine dobanzile la creditare mai sus comparativ cu bancile mari – iar acest lucru de asemenea tine departe clientii doritori de un imprumut datorita costului.

Motivul esential pentru costul mare de finantare este obligatia ca finantarea bancii sa vina dintr-un procent din depozite retail. Acest lucru face ca toate bancile sa concureze pentru aceste tipuri de depozite. In timp ce, din punct de vedere operational, imprumuturile creeaza depozite si exista mereu suficiente depozite pentru a finanta toate imprumuturile, exista anumite “scurgeri”. Aceste scurgeri includ numerarul in circulatie, faptul ca anumite banci (in mod special bancile mari) au exces de depozite retail, si cativa alti “factori de operare”. Toate aceste lucruri forteaza mancile mici sa mareasca pretul la depozitele retail pe pietele de brokeraj cu certificate de depozit (CDs) si astfel creste costul de finantare pentru toata lumea – iar bancile ce sunt considerate doar marginal slabe, acestea platesc dobanzi si mai mari, desi depozitele acestora sunt garantate de BNR.

Mai mult, bancile mici sunt obligate sa deschida ramuri costisitoare ce pot adauga peste 1% la costul marginal de fonduri pentru banca, in tentativa de a atrage depozite retail. Asadar, fortand bancile mici sa concureze pentru o sursa de finantare dificila de accesat, autoritatiile statului ce se ocupa cu reglementarea sistemului bancar au crescut in fapt costul de finantare al acestor banci.

Solutia? Vezi articolul de mai jos…

Propuneri cartaliste a la Warren Mosler pentru sistemul bancar

noiembrie 17, 2014

Vedeti acest articol din Huffington Post, scris de Warren Mosler

Discutam despre Zona Euro, dar la fel de bine aceste propuneri se pot aplica in orice stat cu suveranitate monetara.

Observatie: Romania are o cvasi suveranitate monetara. Deoarece are candidatura depusa de a adera la Zona Euro, Romania trebuie sa respecte principiile arbitrare ale Tratatului de la Maastricht (deficit fiscal 3% si datorie publica din PIB 60%). Romania poate sa scape de aceste constrangeri de natura politica si sa devina precum Marea Britanie prin retragerea oficiala a cererii de a adera la Zona Euro. Din fericire pentru noi, BNR-ul nu s-a angajat sa faca parte din mecanismul European de curs fix, precum Bulgaria. Leul este lasat sa pluteasca (free float), ceea ce ofera spatiu larg pentru politica fiscala si monetara.

Bancile se disciplineaza pe partea de active, nu pe cea de obligatiuni. Sa incepem…

1. Banca Centrala Europeana (BCE) sa ofere garantie nelimitata pentru depozitele la euro.

2. BCE sa imprumute fara garantii bancile membre si in transe nelimitate la tinta ei de fonduri, in mod simplu tranzactionand pe piata de fonduri (funds market).

3. Permanentizarea dobanzii de referinta la 0%. Acest lucru minimalizeaza presiunea de cost asupra productiei, inclusiv investitiilor, ajutand astfel la stabilizarea preturilor. De asemenea, minimalizeaza veniturile arendasilor, astfel incurajand o mai mare participare a fortei de munca si marind productia reala. In plus, deoarece sectoarele nonguvernamentale (domestic privat si extern) sunt sectoare ce economisesc net in active financiare, aceasta dispozitie legislativa ii raneste mai mult pe cei ce economisesc, decat ii ajuta pe debitori – o ajustare fiscala precum o scadere a taxelor ori o marire a cheltuielilor publice ar fi adecvata pentru a sustine productia si locurile de munca la nivelul dorit de societate.

4. Bancilor sa le fie interzisa detinerea de orice fel de subsidiare. Niciun interes public nu este servit dand voie bancilor sa detina tot felul de active in afara foii de bilant.

5. Bancilor sa le fie interzisa acceptarea de active financiare drept colateral pentru imprumuturi. Niciun interes public nu este servit prin financial leverage (folosind parghii financiare speculative).

6. Sa nu se permita bancilor sa imprumute off shore (in afara granitelor tarii/ale Zonei Euro). Niciun interes public nu este servit dand voie bancilor sa imprumute pentru scopuri straine.

7. Bancilor sa le fie interzisa tranzactionarea cu proprietati (fizice, sau intelectuale, ex: brevete) ori aventurarea cu scopuri de a face profit in afara actiunii de baza a creditarii. Daca sectorul public vrea sa se aventureze in afara sistemului bancar pentru un presupus interes public – acest lucru se poate face prin alte canale.

8. Sa se foloseasca modele de credit aprobate de BCE pentru evaluarea activelor bancare. Marcarea la piata a activelor bancare sa fie interzisa. Defapt, daca exista un argument valid pentru a marca o anume activa bancara la pretul pietei, de cele mai multe ori inseamna ca acea activa nu ar trebui sa fie o activa permisa/valida pentru o banca. Scopul public al sectorului bancar este acela de a facilita imprumuturi bazate pe analiza de credit, si nu pe evaluarile facute de piata.

9. Bancilor sa la fie interzisa achizitionarea sau vanzarea asigurarilor pe risc de credit (credit default insurance). Scopul public al sectorului bancar (ca parteneriat public-privat) este acela de a lasa sectorul privat sa decida pretul riscului, in locul sectorului public sau in locul unei a treia partide, ceea ce este contrar scopului public a actualului sistem bancar public-privat.

10. Bancilor sa le fie interzisa capacitatea de a imprumuta clientii la o rata de dobanda setata intr-o tara straina – adese ori aceste dobanzi avand o componenta larg subiectiva ce sta in afara influentei guvernelor statelor membre.

11. Sa la fie permis bancilor doar sa imprumute direct catre debitori, si apoi sa alimenteze si sa detina acele imprumuturi pe propriile foi de bilant. Niciun interes public nu este servit mai departe, prin vanzarea de credite sau a altor active financiare catre terti; dar sunt costuri substantiale pentru guvernele statelor membre survenite prin reglementarea si supervizarea acestor activitati.

12. BCE-ul sa cumpere bonduri emise de catre BEI (Banca Europeana de Investitii), finantand astfel proiecte de interes public in si intre statele membre – fara a fi necesare cheltuieli suplimentare pe deficit fiscal din partea guvernelor; acestea avand libertatea de a-si focaliza deficitele fiscale (politica fiscala) pe scopuri domestice.

Cateva ganduri despre alegerile prezidentiale

noiembrie 17, 2014

Singurul lucru bun al rezultatului, in opinia mea, e acela ca s-a spulberat ideea ca un non-etnic roman de alta confesiune decat cea ortodoxa NU poate deveni presedinte. Ca parte din popor are un fetish cu nemtii, asta e partea a doua.

Cat il priveste pe Ponta, asa e cand te bizui pe curve (curvi) si mercenari (UNPR/UDMR). Si asa e cand nu esti in stare sa organizezi alegeri. Asa a fost si cu Basescu vs Geoana. Asa a fost si cu cel de-al II-lea referendum pentru demitere.

Basescu cred ca s-a scaldat in bautura dupa rezultat. Marioneta lui (Iohannis) ii va da un free pass timp de cel putin 5 ani de zile. Asta cred ca e mai mult decat evident…

Citisem un comentariu, “mai bine cu basistii din partea lui Iohannis; ca astia fura cu dreapta nu cu stanga.”

Bravo, domnule draga, you got your wish. Au castigat comunistii de dreapta. ^+^

Clericii anti-card, prosti, timpiti, si idioti

octombrie 28, 2014

Domnule, ei sustin ca acest cuvant *CARD* citit invers da *DRAC*, ergo, asa ceva nu-i a buna si ei sunt impotriva cardului de sanatate.

Hai sa vedem etimologia and vechimea acestui cuvant (card).

card (n.1) Look up card at Dictionary.comc.1400, “playing card,” from Middle French carte (14c.), from Latin charta “leaf of paper, tablet,” from Greek khartes “layer of papyrus,” probably from Egyptian. Form influenced after 14c. by Italian carta (see chart (n.)).

Sursa: http://www.etymonline.com/

Deci card e cuvant imprumutat. Odata din Franceza (secolul 14) “carte”, carte de joc. Din Latina, “charta”, insemnand foaie de hartie/tableta. Din Greaca, “khartes”, insemnand strat de papirus, probabil cu influente Egiptene. Dupa secolul 14, “carta”, forma cuvantului influentata de limba Italiana.

 

Alte fete bisericesti sunt contra cardului de sanatate, invocand nu-stiu-ce atingeri sau prejudicii aduse drepturilor civile. Dar eu va intreb prea piosilor, de ce nu sariti de cur in sus si cu gura mare atunci cand politicienii CHIAR ataca drepturile omului? Atunci cand ei iau masuri de austeritate fara nicio justificare (ca Romania are forta de munca si resurse neutilizate cu carul)? Chiar nu vedeti cum traiesc pensionarii in tara asta? Cum sunt tratati bolnavii in spitale? Cum ingheata copiii in scoli? Nu vedeti cum traiesc saracii? Cum sunt tratati oamenii muncitori atat de catre mediul privat cat si de stat?

Am pus niste intrebari, si am raspuns la ele. Raspunsul este nu; nu va pas. Voua va pasa numai de balivernele voastre dogmatice si superstitioase. Va pasa doar de banii aia NEIMPOZITATI, pe care-i luati NUMAI in numerar. Imi vin in cap niste versuri de la Parazitii (nu-mi place trupa, dar cuvintele astea se potrivesc manusa)… Muie voua si celor ce v-asculta. Sunt constient ca asta inseamna marea majoritate a cetatenilor tarii. But you know what? I don’t give a shit.

Bugetul guvernului NU e o lada de bani

octombrie 14, 2014

Asist in permanenta, frustrat, cum politicieni, jurnalisti, si asa-zisi analisti economici spun tot felul de lucruri traznite vis-a-vis de cheltuielile bugetare si de taxarea guvernamentala. Cei familiari cu acest blog stiu mai de dinainte logica si secventa operationala a unui stat cu moneda proprie (fiat) si cu un regim de curs de schimb liber. Toti banii cu care se achita taxe si impozite, cu care se cumpara datorie publica, vin din cheltuieli guvernamentale. N-au altundeva de unde sa vina. Sectorul nonguvernamental (privat) nu creeaza si nu distruge bani neti. Doar banca centrala poate face asta in functie de pozitia fiscala pe care guvernul o alege. Guvernul Romaniei are un cont special la BNR, un cont de securitati. In multe tari, trezoreria (in cazul nostru ministerul de finante) guvernului este obligata prin lege sa aiba o balanta pozitiva inainte ca guvernul sa poata cheltui. Asta inseamna ca guvernul trebuie sa vanda securitati guvernamentale pe piata libera (open market) – fie ca bancile vor sa detina sau nu aceste active – iar in cea de-a doua faza, banca centrala intervine in piata ca sa-si apere dobanda de referinta (aceea ce face parte din obiectivul ei de politica monetara). Mijloacele bancii centrale? Operatiuni swap cu institutiile bancare: dranarea excesului de rezerve cu securitari guvernamentale (bonduri/titluri de stat). Bancile castiga in jur de un sfert dintr-un punct procentual de dobanda la rezerve; pe cand, titlurile de stat ofera o dobanda mai atractiva.

Oricum s-ar produce tranzactia, efectul net este acelasi. Banca centrala debiteaza contul de securitati al guvernului, si crediteaza contul de rezerve al sectorului privat. Guvernul cheltuieste bani in economie creditand conturile bancare ale recipientilor (spitale, scoli, regii autonome, primarii, salarii, pensii etc). Si taxeaza bani din economie debitand conturile bancare ale recipientilor. Banii ruleaza intr-un circuit; un surplus fiscal NU inseamna economisiri nationale! Un deficit fiscal NU inseamna pierderi nationale!

Ca atare, NU exista asa-zise gauri negre in bugetul national. Faptul ca toti boii astia din spatiu’ public, inclusiv cei din FMI si din UE, vorbesc de cifre “de fier” in privinta pozitiei fiscale a guvernului, nu e nimic altceva decat o mentalitate zombie ce refuza sa moara. Pozitia fiscala a guvernului fluctueaza in mod constant in functie de comportamentul sectorului privat (privatii rezidenti si non-rezidenti). Cand sectorul privat vrea sa economiseasca mai mult, deficitul fiscal creste. Cand sectorul privat vrea sa cheltuiasca mai mult, deficitul fiscal scade. Totul este conectat cu activitatea economica. Asadar, NU exista nicio constrangere operationala ca guvernul sa mareasca ce cheltuieli vrea si sa scada ce taxe vrea. Un alt grad de angajre a fortei de munca si un alt nivel de output o sa ai la un deficit de 12% din PIB, si un alt grad vei avea la un deficit mizer de 2,5% din PIB – mai ales intr-un context de deflatie a datoriei private; context in care gospodariile romanesti doresc sa economiseasca mai mult.

Cheltuieli=venituri

Atunci cand foarte multi romani doresc sa economiseasca mai mult decat cheltuie, atunci se produce un shortfall (un deficit) in consum – iar outputul ramane nevandut. Ca atare, in lipsa vanzarilor de odinioara, angajatorii reduc gradul de productie si se fac restructurari (apare somajul). Prin stabilizatorii fiscali automati, din cauza activitatii economice reduse, deficitul fiscal creste. Fiindca exista o colectare mai mica de taxe iar cheltuielile de transfer (ajutorul de somaj) cresc. Insa ciuma noastra care e? Acele tinte arbitrare de deficit fiscal mai sus mentionate. Asta inseamna ca guvernul trebuie sa ia masuri proactive de austeritate pentru a preveni cresterea naturala a deficitului fiscal – pentru a preveni cresterea naturala a surplusului din sectorul privat.

(S-I)+(G-T)+(X-M)=0

(G-T)= taxare guvernamentala minus cheltuieli guvernamentale – aici ne referim la suveranul monedei, sectorul guvernamental national consolidat: BNR + Guvernul Romaniei

(S-I)= economisiri minus investitii – aici ne referim la sectorul domestic privat: firme si gospodarii

(X-M)= exporturi nete – aici ne referim la sectorul extern, balanta non-rezidentilor

(S-I)+(X-M)= combinate aceste doua sectoare le numim sectorul nonguvernamental

(G-T)=(S-I)+(X-M)

Pozitia fiscala net a guvernului este egal cu pozitia fiscala neta a sectorului nonguvernamental. Daca guvernul ruleaza un net deficit, sectorul nonguvernamental ruleaza un net surplus; si vice-versa. Asa cum am stabilit in postarile anterioare, taxareaza guvernamentala are rolul de a asigura o cerere constanta pentru banii guvernului si de a drena economia de cerere agregata – banii din taxe si impozite pur is simplu sunt scosi din economia privata si atat; ei nu finanteaza nimic. Deficitul fiscal se finanteaza singur. Datoria publica a guvernului reprezinta active private in suspensie. De unde credeti ca vin banii pentru spitale, scoli, si pensii – fie ele de stat sau private? Vin din DATORIA PUBLICA! Vin din anii cumulti in care guvernul rula deficite fiscale nete! Datoria publica nu-i nimic altceva decat debitul public cumulat peste timp + dobanda.

Ambasadorul Israelului tocat marunt de Comisia Parlamentului Irlandez

septembrie 8, 2014

Noi n-avem politicieni ca astia in tara noastra.

Check out my ebooks!

august 22, 2014

Primele 2 carti din seria Of Hate And Laughter si Talking Crows, poveste scurta de umor negru (free to read/download) .

1-An Empire Of Traitors

Plot: Within the five realms of the Empire things are stirring. Driven by ambition and wounded pride, many nobles seek to change their fortunes, even with the price of treachery. A feeble monarch sits the Sun Throne; and from exile, from the heathen nations of the Lowlands, another Sunborn scion of house Mero gathers strength behind his claim. No family, great or small, shall remain indifferent to fate’s whim. It takes an emperor to rule an empire, but it takes numbers and honored oaths to keep both crown and throne. Flesh will bleed. Bones will break. Swords will turn. And the principalities of ruin shall feast and drink; the ethereal powers are laughing with stygian mirth, for the skin between worlds is getting thinner – and by war and treachery, the race of man shall sacrifice to feed gods.

At the Smashwords store

At Barnes and Noble

Kindle Store

At the iBook Store

At Scribd!

At ‘txtr

At Oyster

2-A Heretical Divide

Plot: A Heretical Divide picks up right where An Empire Of Traitors left off. The Inquisition proves itself a hydra of murderers and schemers. The ram’s war in the Winterlands gets mired in betrayal, and the hawk’s vengeance comes to the devil’s home under sorcery and ploy. Even with a new emperor, the Sun Throne’s vassals are still brewing; each house following its own petty interests. Death’s breath looms upon the weak and strong, upon country and sovereign. The princes of ruin have many servants upon the earth – many souls to claim by storm and blood.

At the Smashwords store

At Barnes and Noble

Kindle Store

At the iBook Store

At Scribd!

At ‘txtr

At Oyster

3-Talking Crows

Plot: Follow Magnus, Korvern, and Septimius in this black-humored short story as they talk on all manner of aspects. From stray dogs and men of evil hearts, to matters of politics and things preternatural. Fiscal austerity, cats, dead elders, and evil spirits to name a few. Strange things for crows to ponder on, indeed.

At the Smashwords store

At Barnes and Noble

Kindle Store

At the iBook Store

At Scribd!

At Booktrack.com #ebooks with sounds

At ‘txtr

At Oyster

At youheartbooks

PS: Eu am facut desenele; de designul copertilor s-a ocupat un bun tovaras de-al meu.

Cateva date macro pt Romania

iulie 26, 2014

Outputul Romaniei in domeniul constructiilor a scazut cu 10,3% in mai 2014 fata de aceeasi luna a anului trecut. Outputul in constructii a fost ca medie 5,73% din 2001 pana in 2014, ajungand la un varf istoric de 53,49% in mai 2008 si un minim record de -27,2% in februarie 2010. Noul indice imobiliar: 78.48 Vechiul indice imobiliar: 79,07

Date publicate de Eurostat.

Creditul consumatorilor in Romania s-a marit la 36862.05 milioane RON in iunie 2014 de la 36588.51 milioane RON in mai 2014. Creditul consumatorilor a avut o medie de 35429.26 milioane RON din 2007 pana in 2014, ajungand la un varf istoric de  41377.92 milioane RON in octombrie 2008 si un record minim de 23725.05 milioane RON in ianuarie 2007. Creditul consumatorilor in Romania este raportat de BNR.

Cheltuielile consumatorilor (numarul recent): 29462.10 milioane RON

Cheltuielile consumatorilor (numarul anterior): 28616.80 milioane RON

 

Vanzarile de retail YoY (year over year).

Vanzarile retail in Romania au crescut cu 5,09%  in aprilie 2014 peste aceeasi luna a anului trecut. Vanzarile retail YoY (de la an la an) in Romania au avut o medie de 6,86% din 2001 pana in 2014, ajungand la un varf istoric de 32,8% in iunie 2008 si un record minim de de -17,3% in iunie 2009. Vanzarile retail YoY din Romania sunt raportate de INS (Institutul National de Statistica).

 

China depaseste pragul de 250% datorie din PIB

iulie 23, 2014

Sursa: Chinadaily

Uitati-va, eurocratilor, ca va uitati ca muta la karaoke. Japonia e la peste 400% din PIB, si tot e loc de mai bine pentru cetatenii lor. Si asta e valabil si pentru celelalte tari din grafic, si nu numai.

Datoria publica a Romaniei ca % din PIB e sub 40%, undeva la 38,4%.

Government Last Previous Highest Lowest Unit
Government Budget -0.90 -3.00 1.70 -9.00 Percent of GDP [+]
Government Debt to GDP 38.40 38.00 38.40 12.40 Percent [+]
Government Budget Value -7014.90 -6249.20 1363.80 -35173.30 RON Million [+]
Government Spending 1345.20 1378.70 1921.00 1111.90 RON Million [+]
Government Spending to GDP 35.00 36.70 41.10 33.20 percent [+]
Credit Rating 47.35

Sursa: tradingeconomics

Evadarea din rangurile celor nebuni

iulie 14, 2014

Pentru aia putinii care citesc (din cand in cand) blogul asta si care inteleg natura endogena a banilor, rolul deficitelor fiscale, si a datoriei publice – va rog sa duceti vorba mai departe! Catre prietenii vostri, catre familia voastra. Nu-i greu de loc. Poate va ajunge revelatia la toti idiotii astia din presa si din televiziuni; si de acolo la nenorocitii din institutii.

Inca o data. Ca un punct in logica, pentru ca guvernul sa-si poata taxa propria moneda si sau sa-si imprumute propria moneda – trebuie ca mai intai s-o cheltuiasca in existenta. Si o cheltuieste in sectorul nonguvernamental. Guvernul trebuie gandit (ca organism) ca diferenta dintre cheltuieli si incasari. Fondurile din deficitul fiscal intra in economia privata ca exces de rezerve – asupra carora bancile concureaza sa le transforme in imprumuturi si depozite.

Apoi, guvernul isi asuma acea cifra din deficit sub forma de datorie, si promite sa plateasca dobanda la respectiva suma. Leul nu-i nimic mai mult decat un tax-credit (cu lei iti poti plati birurile). Datoria publica inseamna tax-credits outstanding (lei eminenti/in suspensie). Datoria publica este miscarea a doua stocuri tampon: moneda in sine si rezervele din sistemul bancar. Emiterea de datorie publica (denominata in lei) face parte din POLITICA MONETARA, NU din politica fiscala!!!

Prin emiterea de bonduri/certificate de trezorerie, BNR-ul apara dobanda overnight din piata. Atunci cand guvernul emite datorie publica, banca centrala face urmatoarea operatiune in spreadsheet. Contul de securitati este debitat si este creditat in consecinta contul de rezerve. Atunci cand guvernul plateste din datoria publica, BNR-ul debiteaza contul de rezerve si crediteaza contul de securitati. Asta este tot ce se intampla. Guvernul (prin detinatorul de scor, anume BNR) misca numere dintr-un cont intr-altul.

Banii taxati de guvern de la cetateni NU SE DUC NICAIERI!!!!!!!!!! Pozitia fiscala neta a guvernului vis-a-vis de sectorul (privat) nonguvernmanetal de la sfarsitul fiecarei zile are o consecinta serioasa in sistem. Incercati sa intelegeti ca tot ceea ce inseamna sector nonguvernamental inseamna firme si gospodarii – firme domestice si straine – gospodarii domestice si straine! (S-I)+(X-M)=(G-T) Asadar, conform contabilitatii – toti banii care se duc spre taxe si impoze, totii banii cu care se cumpara bonduri de trezorerie (cu care se cumpara datorie publica) vin din cheltuieli publice/guvernamentale!!! Nu pot veni din altundeva!!! Iar surplusurile fiscale NU SUNT economisiri nationale!!!!!!! Un surplus fiscal net reprezinta pozitia guvernului fata de sectorul nonguvernmanetal. Cealalta jumatate a bilantului fiind detinuta de catre sectorul nonguvernamental cu aceeasi cifra dar cu semn schimbat. De ce ne-am dori economisiri nete negative pentru sectorul nonguvernamental!!!!?????

Momentan, intreaga Europa (inclusiv Romania) ruleaza o politica fiscala prociclica. Ce inseamna asta? Atunci cand ciclul de afaceri este in trend descendent (sectorul privat economiseste mai mult decat cheltuieste), guvernul adauga si mai multa presiune in jos asupra cetatenilor prin marirea de taxe si taierea cheltuielilor publice. Cand, de fapt, ar trebui sa practice of politica fiscal contra-ciclica pentru a acoperi deficitul de consum – pentru a mentine economia ruland la un nivel de output si angajare optim. Exporturile NU ne vor ajuta!!! Nu ne vor scapa din situatia actuala. Romania nu are avantaj de competitivitate pentru a se bate cu alte tari in dorinta de a importa mai multa cerere agregata. De ceea ce are nevoie Europa si inclusiv Romania este de deficite fiscale MAI MARI!!!

Marimea corecta a deficitului fiscal este aceea ce atinge si asigura full employment (somaj sub 2%) si stabilitatea preturilor!!! Atata timp cat stam cu forta de munca neangajata si resurse neutilizate, tara asta traieste sub puterile/mijloacele ei. O masura fiscala ce ar impaca pe toti cetatenii si pe toate partidele - indiferent de orientarile lor politice, ar fi un “holiday” pentru TVA. Eliminarea TVA-ului pentru un intreg an fiscal ar oferi Romaniei timp de respiro (atat pentru producatorii domestici, pentru exportatori, pentru gospodarii, cat si pentru guvernele locale) si suficient timp pentru partide sa decida ce fel de politica fiscala sa implementeze in viitor.

O astfel de decizie nu ar strica in niciun fel relatiile cu partenerii externi. Nici cele cu FMI. Din contra, ar arata Europei ca se poate SI ALTFEL, ca se poate FARA austeritate fiscala. Ca reducerea apasarii fiscale FUNCTIONEAZA! Si ca nu se ajunge la niciun faliment national – deoarece Romania NU este Grecia!!!! Romania are propria ei moneda, leul – face plati si colecteaza taxe si impozite in propria moneda, nu in valuta!!!


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 29 other followers