Tentative de asasinat asupra oamenilor de ştiinţă nucleară iraniei sunt puse la cale de către un grup iranian de disidenţi finanţaţi, pregătiţi şi înarmaţi de către serviciile secrete israeliene. Oficialii americani au dat această informaţie celor de la NBC News, confirmând astfel acuzaţiile aduse de regimul de la Teheran. Grupul, Poporul Majahedin al Iranului (MEK), figurează ca o organizaţie teroristă încă din 1970, înainte de a se despărţi de mullahii iranieni în 1980. Legăturile grupului cu Mossadul devin transparente, odată ce ne uitam în trecut. Fundaţia de Apărare a Democraţiilor (FAD) a fost lansată imediat după momentul atacurilor de la 11 septembrie 2001, ca un grup de lobby pentru schimbarea regimurilor din Irak, Iran, Siria, Libia şi alte ţări. Printre directorii şi consilierii de marcă ai grupului FAD se numără: Steve Forbes, Joe Lieberman, Garz Bauer, Louis Freeh, Paula Dobriansky, Charles Krauthammer, Clifford Maz, Richard Perle, Bill Kristol, James Woolsey, Eric Cantor şi Oliver Revell. Practic fiecare dintre aceştia au fost plătiţi indirect de către MEK pentru a vorbi la conferinţe internaţionale, făcând lobby pentru scoaterea grupului MEK de pe lista internaţională a organizaţiilor teroriste. În timp ce FAD-ul a fost oficial lansat dupa 11 septembrie, de fapt organizaţia a fost lansată la începuturile lui 2001, dar sub un nume diferit: EMET, care înseamnă „adevăr” în ebraică. EMET a fost fondat de către Clifford May, care rămâne şi în prezent preşedinte al FAD-ului. Între 1997 şi 2001, Maz a fost directorul de comunicaţii al Comitetului Naţional Republican. Co-fondatorul EMET-ului a fost Nir  T. Boms, căpitan în rezervă a Forţelor Israeliene de Apărare, ce a servit ca ofiţer al comunicaţiilor în cadrul aceleiaşi instituţii, iar apoi a fost trimis la Washington, ca liaison academic (legătură de afaceri) la ambasada israeliană. La începutul lui 2001, Boms a părăsit ambasada pentru a lucra pentru EMET şi mai apoi pentru FAD. El s-a întors în Israel în 2004, dar continuă să scrie pentru publicaţiile National Review, Weekly Standard şi pentru David Horowitz şi Daniel Pipes. În prezent se află la Institutul Internaţional pentru Studiere a Contra-Terorismului la Herzliya şi îşi face disertaţia doctorală pe tema „Influenţa tehnologiei de informare asupra creării societăţii civile în Siria şi Iran”. EMET a sponsorizat petreceri de recrutare înspre Israel, pentru studenţi şi profesori universitari, cu scopul de a combate intifada palestiniană ce se bucura de o anume popularitate în rândul tinerilor americani. La fondarea sa, EMET i-a pus în consiliul de administraţie pe sioniştii de dreapta Leonard Abramson, Michael Steinhardt şi Edgar Bronfman. Publicaţia The Jewish Daily Forward titra că grupul EMET era de fapt un proiect al Ministerului de Afaceri Externe Israelian.

Conform unei surse din serviciul american de informaţii FAD-ul  a acţionat ca un aparat de sprijin pentru MEK. Este estimat că MEK-ul este compus din 10-15,000 de membri şi că aceştia generează între 35 şi 75 de milioane de dolari anual prin diverse operaţiuni sofisticate de strângere de fonduri, promovându-se ca singura opoziţie militantă împotriva regimului din Iran. De 20 de ani, MEK-ul a fost în serviciul lui Saddam Hussein, ca o grupare paramilitară plătită bine, ţintind kurzi şi alte forţe anti-Saddam, precum şi luptând împotriva Iranului pe timpul războiului din Golf din anii ’80. Aceaşi sursă estimează că MEK are câteva sute de milioane de dolari în active globale şi că grupul acţionează în peste 80 de ţări. Deoarece MEK are un număr de membri înăuntrul Iranului, dintre care unii sunt infiltraţi în agenţiile guvernamentale, inclusiv Garda Revoluţionară Iraniană şi armată, multe servicii secrete străine plătesc organizaţia MEK pentru operaţiuni de sabotare, adunare de informaţii şi alte activităţi speciale. Mossadul, MI6 şi serviciul de informaţii francez s-au folosit de serviciile MEK-ului, precum Saudiţii şi alte ţări membre ale Consiliului de Cooperare din Golf.

Poliţişti şi jandarmi deghizaţi în civil incită oamenii şi provoacă conflictele ce pun capăt manifestărilor paşnice, pentru a arunca o umbră de îndoială asupra justificarilor perfect legitime ale oamenilor ce doresc să-şi manifesteze gândurile prin acţiunea de protest. Astfel ies politicienii la rampă şi aruncă cu invective în cetăţeni. În următoarea imagine vedeţi poliţiştii îmbrăcaţi în civil şi înarmaţi cu beţe, cărămizi şi pietre.

În această poză vedem un poliţist ce gazează un bătrân.

Acesta este Manolis Glezos cunoscut pentru faptul că a dat jos steagul nazist de pe Acropole împreună cu Apostolos Santas în 1941.
Nu Grecia e în faliment, zona euro este. Sistemul financiar-monetar este cauza crizei, nu statele naţional suverane, nu popoarele. Nimeni nu se oferă să salveze Grecia. Guvernul acestei ţări îşi îndatorează proprii cetăţeni pentru a salva băncile, iar în schimb aceştia ce primesc? Austeritate. Asta ce înseamnă? Recesiune. Nu poate exista o Europă unită fără Grecia. În momentul de faţă sistemul euro şi politicienii dezbină Europa în loc s-o unească, iar Grecia e folosită drept ţap ispăşitor.

Dati direct de la 1:02

De aceea Uniunea Europeana practica o politica protectionista exagerata cu tarile straine si liber schimb in cadrul sau, pentru a mentine statele membre cu deficite comerciale dependente de statele membre cu surplus, cum e Germania spre exemplu. Daca tara x are un surplus comercial fata de tara y, atunci obligatoriu tara y are un deficit comercial fata de tara x, iar aceasta din urma trebuie sa “recicleze” acel surplus si sa-l investeasca in tara y. Atata timp cat politicienii europeni cer statelor cu deficite comerciale politici de austeritate, aceste tari nu-si vor putea echilibra balanta comerciala; Fiindca statul cu deficit comercial va fi nevoit sa foloseasca ultimul euro petru a-si minimaliza deficitul bugetar, sau pentru a-si crea un buget excedentar si nu-i va ramane suficienti euro pentru a achita importurile fata de care este dependent. Mai mult decat atat, istoria ne arata ca tarile ce urmaresc surplusul bugetar si ignora deficitul comercial intra in recesiune. Aceasta mica lista ne arata ca depresiile economice din SUA au avut loc pe calcaiul surplusurilor bugetare federale: 1817-1821: Datoria federala redusa 29%, depresia a inceput in 1819. 1823-1836: Datoria federala redusa 99%, depresia a inceput in 1837. 1852-1857: Datoria federala redusa 59%, depresia a inceput in 1857. 1867-1873: Datoria federala redusa 27%, depresia a inceput in 1873. 1880-1893: Datoria federala redusa 57%, depresia a inceput in 1893. 1920-1930: Datoria federala redusa 36%, depresia a inceput in 1929. Aceste corelatii vorbesc de la sine. Surplusul bugetar sustenabil pentru intreaga economie a unui stat se cladeste pe surplusul comercial (net exporturi). Liderii tarilor europene ce nu fac parte din duetul Sarkozy-Merkel trebuie sa inteleaga faptul ca moneda euro este o moneda straina pentru toate tarile ce fac parte din zona euro.

Cele cinci falimente istorice ale Greciei au survenit din cauza datoriilor in moneda straina si nu in drahma. Japonia spre exemplu are o datorie publica de peste 200% din PIB, insa nu e in pragul falimentului, iar in contrast Grecia este, desi datoria ei din PIB este mult mai mica fata de cea a Japoniei. De ce? Fiindca datoria Japoniei este in moneda ei nationala, in yeni. De ce nu vedem FMI-ul facand presiuni pe guvernul japonez sa reduca datoria? Pentru ca majoritatea acelei datorii este detinuta de investitori autohtoni, iar expunerea pe pietele straine este de nebagat in seama. In ciuda situatiei bugetului japonez, tara lor ramane un exportator net de capital. In acest moment Germania si Franta vor sa trateze datoriile tarilor din zona euro ca fiind separate, pentru ca ele isi pastreaza optiunea de “exit”. Cat timp tarile europene cu deficite comerciale hranesc exporturile tarilor cu surplus (iar acest surplus nu e reciclat in tarile cu probleme), Uniunea Europeana va fi o uniune nu de egali, ci de stapani si servitori, iar asta va asigura declansarea recesiunilor ce vor urma si mai ales declansarea crizelor sociale.

18-20% din petrolul consumat de Europa vine din Iran.  Uniunea Europeana sub presiunile Washingtonului a pus interdictie importurilor iraniene. Sanctiunile dau companiilor petroliere 6 luni de a gasi surse alternative de petrol. Insa, Iranul va opri preventiv exporturile catre Europe, inainte de scurgerea celor 6 luni. FMI-ul estimeaza ca pretul petrolului va creste cu 30% pana-n iulie. China si-a manifestat de asemenea dorinta de a achizitiona petrol iranian folosind aur ca mijloc de plata, fiindca si chinezii au rezerve de aur considerabile. Tranzactionarea aurului negru cu aur obisnuit inseamna 2 lucruri: cresterea aurului si scaderea dolarului. Ramane de vazut daca boicotarea dolarului va fi considerata una si aceeasi cu o declaratie de razboi si daca europenii sunt suficient de prosti incat sa schimbe petrolul iranian cu cel rusesc. Insa putem trage concluzia urmatoare; Daca programul nuclear iranian este problema de jure a americanilor, atunci boicotarea dolarului de catre Teheran e problema de facto pentru Washington.

Rezerva Federala americana poate tipari bani ori de cate ori vor oligarhii financiari, din cauza ca cererea de dolari este foarte mare (petrodolarii). Cum se perpetueaza aceasta cerere extraordinara? Prin invadarea tarilor bogate in petrol ce emit o oarecare independenta si suveranitate fata de SUA. Cea mai puternica forta militara din lume este cea americana, ce in mod paradoxal contribuie la deficitul bugetar urias al Statelor Unite si implicit la falimentul tarii.

In primul rand, eu n-am auzit in nicio stire evidentiindu-se faptul ca aceste companii au profituri uriase. De fapt multe din aceste companii, cand o dau in bara folosesc “pirateria” drept scuza pentru a justifica cifrele slabe de vanzari. Sa luam exemplul companiilor producatoare si distribuitoare de jocuri, o industrie cu o cifra de afaceri ce intrece cu mult industria filmului. Mariile companii gen: Ubisoft, Activision, EA, Square Enix, Sony, Capcom etc (pe care generatia din scutec a shooter-istilor si nfs-istilor le tot venereaza) aloca bugete extraordinar de mari pentru publicitate. Zeci de milioane de dolari pentru publicitate oameni buni! Adesea developerii sunt presati de contabilii de la marketing, pentru a “sari peste colturi”, pentru a face-o treaba de mantuiala, doar de dragul grabirii lansarii jocului si implicit al banilor. Aceste companii oricum isi mulg clientii printr-o gramada de mijloace si am sa va dau cateva exemple; DLC!!! (Downloadable content). Companiile lanseaza un joc incomplet, apoi isi pun clientii sa mai dea niste bani in plus pentru a avea acces la acel continut nou downloadat. Cea mai mare ipocrizie si prostie nu e DLC-ul in sine ci Preorder DLC! Ce? Jocul n-a iesit inca si tu vrei sa precomand DLC? Companiile isi instructioneaza developerii sa taie cu buna stiinta parti de continut din joc ca sa mulga clientii dupa lansare. DLC-urile sunt de inteles atunci cand sunt gratuite, nu atunci cand sunt monetizate. Dar apar mai multe probleme, aia care n-au DLC-urile nu pot juca impreuna cu prietenii lor, ce au DLC-urile, acea parte a jocului si ajungem la alta problema de control numit online pass. Acestea sunt incluse in jocuri pentru a descuraja vanzarea jocurilor SH. Pe scurt jocul ce functioneaza pe sistemu’ de online pass, odata activat pe o consola, se intipareste pe datele acelei console. Daca tu cumperi acel joc SH, nu vei avea acces la continutul online/multiplayer, decat daca platesti. Bun sa zicem ca esti un cretin si crezi ca distrugand piata SH ajuti companiile sa faca mai multi bani si sa produca jocuri mai smechere si inovatoare, dar ce se intampla daca vrei sa imprumuti jocul unui tovaras, sau consola? N-o sa poti juca pe net din aceleasi motive. Alta faza ce limiteaza drepturile cumparatorului asupra produsului ce l-a achizitionat: salvarile blocate! Nu poti transfera continutul salvat de tine pt jocul x pe alta consola. Sa nu mai vorbim de nemernicia aia de EULA practicata de aceste mari companii, ce nu se declara raspunzatoare/si opresc dreptul consumatorilor de a-i da in judecata intr-un proces de actiune colectiva. Deoarece costul unui astfel de litigiu este foarte mare si foarte greu de suportat de un singur individ. Companiile stiu asta si-l folosesc ca masura de descurajare. Un proces de actiune colectiva face aceste costuri suportabile, fiindca nu plateste doar unu’ singur. Pe scurt, companiile astea atata timp cat fac produse fumate, neinovatoare, ce limiteaza facilitatile consumatorului/playerului, cum ar fi lipsa LAN-ului (Local Area Network=joci pe net cu prietenii fara sa platesti sau sa fii monitorizat) , prezenta DRM-ului (trebuie ca playerul sa fie permanent conectat la net si la serverul jocului pentru a-l juca, chiar si single player) atata timp cat si le promoveaza in nestire pe bani multi si creaza false impresii fata de produsul de facto, atata timp cat recurg la tactici si modele de business ce sunt destinate sa tepuiasca/mulga clientii nu merita niciun deranj al autoritatilor/institutiilor platite din bani publici. Pay 2 play nu inseamna automat si garantia de servere stabile si distractie la maxim. Amintiti-va ce cacaturi au facut aia de la Sony cu DC Universe online, joc ce original l-au anuntat free 2 play, l-au lansat super buguit si l-au lansat pay 2 play. Dupa ce a fost boicotat de fanii cu ratiune si nu de dronele de 12-15 ani cu parinti bogati, Sony a mai rezolvat din buguri si l-a facut free 2 play asa cum era intentia pre-tepuire al celor de la finante. Dar ca sa vezi, distrusii de copii s-au simtit ofensati, fiindca vezi Domane, toti saracii vor juca DC Universe online si ca serverele vor avea de suferit din cauza traficului mare. Argumentul conform caruia trebuie sa ai un model pay 2 play pentru a intretine serverele e un argument complet fantazmagoric. Numai idiotii cu prea multi bani folosesc si cred in acest pseudoargument. Poate cel mai elocvent exemplu e Age of Conan, ce ajunsese aproape de faliment pe modelul pay 2 play, iar dupa ce au instaurat modelul free 2 play au inregistrat incasari si implicit profituri. In concluzie companiile astea au deja profituri uriase, profituri ce nu sunt obtinute in totalitate pe merit, chiar si cu fenomenul “pirateriei” (open source).

PS: In legatura cu siturile de upload ce incaseaza bani, n-am nimic impotriva celor ce fac bani din reclama, insa cele ce ii silec pe utilizatori sa dea bani pentru a-si face cont, sa aiba acces la informatii cu copyright asta e piraterie in adevaratul sens al cuvantului si nu sustin astfel de situri. Viva The Pirate Bay!

The gendarmes didn’t really do anything to the violent protestors, it was more of a let them do horrible things, then chase them off, without actually retaining them and prosecuting them. That gave the liberal democrats, who have the majority alongside the hungarian minority union the opportunity to criticize and downplay the protests of the people who are fed up with Basescu and his prime-minister puppet Boc.  A news reporter commented on Antena 3 channel, that an officer of the romanian intelligence service who wished to remain anonymous, said that he and other officers were instructed by the Interior to monitor the protestors, to see which of them fancied the opposition parties.  Not only that, but one of the violent protestors which was seen on everyone’s TV screens, was actually a man who is banned from entering any national soccer stadium, because of violent history at games and was actually seen a year back as the man who organized mettings of popular support for the minister of defence General Oprea (who can’t even read a fucking speech, seriously).

Saturday when the violent protests started out, or rather were staged out, the media warned that violent soccer fan groups were amongst the peaceful protestors. The gendarmes know who these groups are, because they fight them all the time, in soccer matches, derbies etc.  There were gendarmes disguised as civilians, in order to monitor the crowds and remove violent/criminal elements, why didn’t they apprehend these people? Why did they let them organize and disrupt the peaceful protest, which was apolitical (nobody cheered the oppositon parties) and had some great demands and criticism against the Basescu regime. Like: “We’re sorry that we can’t produce as much as you would want to steal”, “Down with the Basescu-Boc government”, “We want anticipated elections”, “We want smaller taxes”, “End the corruption”, “You’ve destroyed us”, “Basescu=Ceausescu”, “Hasta la vista Base” and other ones that sound good only in romanian. The gendarmes brutalized women and men, that manifested peacefuly. The ones that hit civilians always have their faces covered! The opposition, especially the mayor of Constanta warned and criticized the violence displayed by the jandarms, saying that Basescu will fall and they will be accounted for. Since last Friday night, the protests continue in Romania and are getting bigger and bigger and peaceful. Last year Basescu praised the Arab Spring, now he is cowering. Where? Only his sycophants know. Bet he can’t say the same for the Romanian winter-spring!
Romanian communities in other countries in the EU also said that they support the protests and they themselves will protest abroad.