Archive for Octombrie 2014

Clericii anti-card, prosti, timpiti, si idioti

Octombrie 28, 2014

Domnule, ei sustin ca acest cuvant *CARD* citit invers da *DRAC*, ergo, asa ceva nu-i a buna si ei sunt impotriva cardului de sanatate.

Hai sa vedem etimologia and vechimea acestui cuvant (card).

card (n.1) Look up card at Dictionary.comc.1400, „playing card,” from Middle French carte (14c.), from Latin charta „leaf of paper, tablet,” from Greek khartes „layer of papyrus,” probably from Egyptian. Form influenced after 14c. by Italian carta (see chart (n.)).

Sursa: http://www.etymonline.com/

Deci card e cuvant imprumutat. Odata din Franceza (secolul 14) „carte”, carte de joc. Din Latina, „charta”, insemnand foaie de hartie/tableta. Din Greaca, „khartes”, insemnand strat de papirus, probabil cu influente Egiptene. Dupa secolul 14, „carta”, forma cuvantului influentata de limba Italiana.

 

Alte fete bisericesti sunt contra cardului de sanatate, invocand nu-stiu-ce atingeri sau prejudicii aduse drepturilor civile. Dar eu va intreb prea piosilor, de ce nu sariti de cur in sus si cu gura mare atunci cand politicienii CHIAR ataca drepturile omului? Atunci cand ei iau masuri de austeritate fara nicio justificare (ca Romania are forta de munca si resurse neutilizate cu carul)? Chiar nu vedeti cum traiesc pensionarii in tara asta? Cum sunt tratati bolnavii in spitale? Cum ingheata copiii in scoli? Nu vedeti cum traiesc saracii? Cum sunt tratati oamenii muncitori atat de catre mediul privat cat si de stat?

Am pus niste intrebari, si am raspuns la ele. Raspunsul este nu; nu va pas. Voua va pasa numai de balivernele voastre dogmatice si superstitioase. Va pasa doar de banii aia NEIMPOZITATI, pe care-i luati NUMAI in numerar. Imi vin in cap niste versuri de la Parazitii (nu-mi place trupa, dar cuvintele astea se potrivesc manusa)… Muie voua si celor ce v-asculta. Sunt constient ca asta inseamna marea majoritate a cetatenilor tarii. But you know what? I don’t give a shit.

Bugetul guvernului NU e o lada de bani

Octombrie 14, 2014

Asist in permanenta, frustrat, cum politicieni, jurnalisti, si asa-zisi analisti economici spun tot felul de lucruri traznite vis-a-vis de cheltuielile bugetare si de taxarea guvernamentala. Cei familiari cu acest blog stiu mai de dinainte logica si secventa operationala a unui stat cu moneda proprie (fiat) si cu un regim de curs de schimb liber. Toti banii cu care se achita taxe si impozite, cu care se cumpara datorie publica, vin din cheltuieli guvernamentale. N-au altundeva de unde sa vina. Sectorul nonguvernamental (privat) nu creeaza si nu distruge bani neti. Doar banca centrala poate face asta in functie de pozitia fiscala pe care guvernul o alege. Guvernul Romaniei are un cont special la BNR, un cont de securitati. In multe tari, trezoreria (in cazul nostru ministerul de finante) guvernului este obligata prin lege sa aiba o balanta pozitiva inainte ca guvernul sa poata cheltui. Asta inseamna ca guvernul trebuie sa vanda securitati guvernamentale pe piata libera (open market) – fie ca bancile vor sa detina sau nu aceste active – iar in cea de-a doua faza, banca centrala intervine in piata ca sa-si apere dobanda de referinta (aceea ce face parte din obiectivul ei de politica monetara). Mijloacele bancii centrale? Operatiuni swap cu institutiile bancare: dranarea excesului de rezerve cu securitari guvernamentale (bonduri/titluri de stat). Bancile castiga in jur de un sfert dintr-un punct procentual de dobanda la rezerve; pe cand, titlurile de stat ofera o dobanda mai atractiva.

Oricum s-ar produce tranzactia, efectul net este acelasi. Banca centrala debiteaza contul de securitati al guvernului, si crediteaza contul de rezerve al sectorului privat. Guvernul cheltuieste bani in economie creditand conturile bancare ale recipientilor (spitale, scoli, regii autonome, primarii, salarii, pensii etc). Si taxeaza bani din economie debitand conturile bancare ale recipientilor. Banii ruleaza intr-un circuit; un surplus fiscal NU inseamna economisiri nationale! Un deficit fiscal NU inseamna pierderi nationale!

Ca atare, NU exista asa-zise gauri negre in bugetul national. Faptul ca toti boii astia din spatiu’ public, inclusiv cei din FMI si din UE, vorbesc de cifre „de fier” in privinta pozitiei fiscale a guvernului, nu e nimic altceva decat o mentalitate zombie ce refuza sa moara. Pozitia fiscala a guvernului fluctueaza in mod constant in functie de comportamentul sectorului privat (privatii rezidenti si non-rezidenti). Cand sectorul privat vrea sa economiseasca mai mult, deficitul fiscal creste. Cand sectorul privat vrea sa cheltuiasca mai mult, deficitul fiscal scade. Totul este conectat cu activitatea economica. Asadar, NU exista nicio constrangere operationala ca guvernul sa mareasca ce cheltuieli vrea si sa scada ce taxe vrea. Un alt grad de angajre a fortei de munca si un alt nivel de output o sa ai la un deficit de 12% din PIB, si un alt grad vei avea la un deficit mizer de 2,5% din PIB – mai ales intr-un context de deflatie a datoriei private; context in care gospodariile romanesti doresc sa economiseasca mai mult.

Cheltuieli=venituri

Atunci cand foarte multi romani doresc sa economiseasca mai mult decat cheltuie, atunci se produce un shortfall (un deficit) in consum – iar outputul ramane nevandut. Ca atare, in lipsa vanzarilor de odinioara, angajatorii reduc gradul de productie si se fac restructurari (apare somajul). Prin stabilizatorii fiscali automati, din cauza activitatii economice reduse, deficitul fiscal creste. Fiindca exista o colectare mai mica de taxe iar cheltuielile de transfer (ajutorul de somaj) cresc. Insa ciuma noastra care e? Acele tinte arbitrare de deficit fiscal mai sus mentionate. Asta inseamna ca guvernul trebuie sa ia masuri proactive de austeritate pentru a preveni cresterea naturala a deficitului fiscal – pentru a preveni cresterea naturala a surplusului din sectorul privat.

(S-I)+(G-T)+(X-M)=0

(G-T)= taxare guvernamentala minus cheltuieli guvernamentale – aici ne referim la suveranul monedei, sectorul guvernamental national consolidat: BNR + Guvernul Romaniei

(S-I)= economisiri minus investitii – aici ne referim la sectorul domestic privat: firme si gospodarii

(X-M)= exporturi nete – aici ne referim la sectorul extern, balanta non-rezidentilor

(S-I)+(X-M)= combinate aceste doua sectoare le numim sectorul nonguvernamental

(G-T)=-(S-I)-(X-M)

Pozitia fiscala net a guvernului este egal cu pozitia fiscala neta a sectorului nonguvernamental. Daca guvernul ruleaza un net deficit, sectorul nonguvernamental ruleaza un net surplus; si vice-versa. Asa cum am stabilit in postarile anterioare, taxareaza guvernamentala are rolul de a asigura o cerere constanta pentru banii guvernului si de a drena economia de cerere agregata – banii din taxe si impozite pur is simplu sunt scosi din economia privata si atat; ei nu finanteaza nimic. Deficitul fiscal se finanteaza singur. Datoria publica a guvernului reprezinta economiile sectorului nonguvernamental. De unde credeti ca vin banii pentru spitale, scoli, si pensii – fie ele de stat sau private? Vin din DATORIA PUBLICA! Vin din anii cumulti in care guvernul rula deficite fiscale nete! Datoria publica nu-i nimic altceva decat debitul public cumulat peste timp + dobanda.