Posts Tagged ‘BNR’

Codul fiscal, Iohannis si restu’ mananca rahat

Iulie 17, 2015

1. Romania nu este Grecia. Grecia taxeaza si cheltuieste intr-o moneda straina (euro). Romania taxeaza si cheltuieste in propria sa moneda (leul). Toti leii care se duc spre plata de taxe si impozite si care se duc spre cumpararea de datorie publica vin din cheltuieli guvernamentale. Grecia, Spania, Franta, Germania (si celelalte tari din zona euro) nu seamana cu Romania, nici cu SUA, nici cu Japonia, nici cu Turcia. Ele, insa, seamana cu municipiul Bucuresti, cu Texas, cu Osaka, si cu Istanbul – i.e. acestea sunt utilizatori de moneda, nu emitenti de moneda.

2. Masurile de austeritate din vremea lui Basescu/Boc au fost total arbitrare, si nu au ajutat economia romaneasca si nici n-a facut-o mai rezistenta din punct de vedere macro-economic. Isarescu, Basescu, Vasilescu, Iohannis et all vorbesc numai minciuni.

3. Imprumutul de la FMI (valuta primita) s-a dus catre sistemul bancar via BNR, pentru a asigura depozitele create in valuta; depozite create aferent din marele credit boom avut in tara in acei ani. BNR-ul n-a luat nicio masura sa descurajeze creditarea in monede straine (euro, dolari, franci elvetieni). Avand in vedere ca imprumuturile creeaza depozite, pentru ca BNR sa-si respecte regula de asigurare a depozitelor (depozite denominate in valuta din urma creditarii in valuta a unui segment din sectorul privat) si avand in vedere ca Romania pe atunci rula deficite comerciale, BNR avea nevoie de fx (foreign currency). Daca procentul din datoria privata contractata in moneda straina era o cifra minora, sau daca Romania rula un cont de capital suficient de mare (cifra pozitiva) – imprumutul de la FMI n-ar fi fost necesar. Motivul invocat de Basescu ca vezi doamne, guvernul nu mai poate plati pensiile fara imprumutul de la FMI a fost o mare minciuna, si niciun analist de la noi sau reprezentant al BNR-ului n-a strigat bullshit.

4. FMI-ul are obiceiul prost sa ceara la schimb masuri fiscale total arbitrare, masuri ce stranguleaza consumul domestic. Motto-ul lor fiind strange cureaua si mareste exporturile. Ca sa concurezi cu altii ai nevoie de avantaj tehnologic, the infrastructura et all – dar in opinia institutiilor de sorginte neoliberala (Troika), e mai bine sa faci precum Ceausescu si Pinochet.

5. Tinta de deficit inteleasa intre guvernul Romaniei, Comisia Europeana si FMI este una arbitrara – si nu numai atat, dar este cu mult sub regula de 3% din Maastricht. Mai mult decat atat, noi nu facem parte din zona Euro!!! Uitati-va spre exemplu ce deficite fiscale ruleaza Spania, Portugalia, Italia si Franta. Cu exceptia Frantei care e de 3%, toate celelalte tari ruleaza peste 3%. Marea Britanie cum poate sa ruleze 5,7% deficit fiscal si noi nu? Avem acelasi statut ca si ei – un sistem fiat neconvertibil lasat sa pluteasca. N-avem un regim de curs de schimb fix precum Bulgaria, spre exemplu.

6. Regula Maastricht de datorie publica ca % din PIB e de 60%. Romania are 39,6%. Iar deficitul fiscal ca procent din PIB este de 1,98%. E vreo problema cu inflatia? Avem prea multe locuri de munca deschise? Avem cumva firme ce lucreaza la capacitate maxima? Bineinteles ca nu! Romania are nevoie stimulus fiscal MULT mai MARE fata de ceea ce prevede codul respins the Iohannis. Dar asa-i la noi, mereu ne dam cu stangu-n dreptu’ si alegem calea cea mai grea si complet neutila.

http://www.tradingeconomics.com/romania/government-budget

http://www.tradingeconomics.com/romania/government-debt-to-gdp

http://www.tradingeconomics.com/romania/capacity-utilization

 

Anunțuri

Isarescu nu intelege sistemul bancar

Mai 6, 2015

BNR a scazut dobanda cheie la 2% si a scazut rezervele minime obligatorii. Motivatia lui Isarescu pentru aceasta schimbare este ca va stimula creditarea si implicit inflatia, data fiind reducerea TVA din Iunie (ce ar duce la o deflatie a indexului CPI). In continuare Isarescu si alti afoni din asa zisa presa de specialitate continua sa creada in mitul Money Multiplier. Ineptia asta a motivat atat banca centrala Americana, cat si cea Europeana sa creada ca bancile nu mai dau credite fiindca n-au suficiente rezerve pe foile lor de bilant. Ok, that’s bullshit. Bancile nu sunt limitate de rezervele minime pentru a face credite. Bancile nu imprumuta rezervele debitorilor! Scopul rezervelor bancare este acela de score-keeping, de a mentine o contabilitate generala. Niciun bancher nu-i va da NUP unui client care se califica pentru un imprumut – chiar daca banca respectiva se afla sub minimul obligatoriu de rezerve. Are loc un overdraft automat din partea Bancii Centrale catre acea banca. Imprumuturile creeaza depozite si implicit rezerve. Rezerve nete sunt create numai de catre sectorul guvernamental prin politica fiscala (prin deficite fiscale). Asadar, BNR-ul nu controleaza cantitatea masei monetare. Pentru a controla dobanda de referinta, BNR-ul trebuie sa lase cantitatea de bani sa fluctueze in consecinta.

Experienta din trecut din Japonia si din vest cu politici monetare de tip ZIRP (zero interest rate policy) arata ca un asemenea lucru nu duce nici la inflatie si nici la stimularea creditarii. Inca o data, Isarescu ne arata ca habar n-are cum functioneaza sistemul monetar si cel bancar; si ca el este doar un adept al trendului (monetarist) – ce fac altii (de prisos) sa facem si noi.

In afara de a duce (eventual) dobanda cheie la 0%, BNR-ul nu are ce sa faca, fiindca ea nu se ocupa de politica fiscala a tarii. Avand in vedere nivelul scazut a utilizarii de capacitate a economiei, mi-e tema ca reducerea TVA a guvernului este prea putin – prea tarziu, comparativ cu nevoile sectorului privat de a economisi in lei.

romania-capacity-utilization

Reducerea de taxe regresive este o idee buna, dar nu poate substitui nevoia de investii publice in spitale, sosele, drumuri, poduri, utilitati publice, cai ferate etc. Este nevoie de amandoua; the reducerea apasarii fiscale si de stimulus fiscal (mai multe cheltuieli publice, si, speram, mai eficiente).

Francii elvetieni si ANAListii carora li se falfaie

Ianuarie 24, 2015

Vreau sa lamuresc niste lucruri personale inainte sa trec la subiect.

Nu le plang de mila celor care si-au luat credite in valuta.

Ma doare fix in pula de profitul bancilor, am mare boala pe acele clauze contractuale abuzive, si evident, am mare boala pe conducerea BNR.

Nu sunt adeptul dublu-standardelor. Nu poti doar sa ajuti pe ala cu credit in valuta, si pe ala cu credit in lei sa-l lasi in soarta lui. Nu poti sa-l ajuti pe debitor fara sa-l ajuti si pe cel ce face economii.

Acum, solutia…

Prin decret guvernmental, toate creditele in valuta sa fie convertite in moneda nationala, fara a se adauga vreun premium la dobanzi. Acest lucru evident va micsora cota de profit pentru bancile in cauza, dar nu sunt vreun burghez sau vreun burghez wanna-be care sa puna mai presus de toate cota de profit a unei banci fata de dreptul la viata al cetateanului. Fiindca asta vad peste tot. Toti ANAListii, toti bancherii, pe toti ii fute grija moralitatii neoliberale. Esti influent? Atunci noi, statul, trebuie sa te si imbogatim. Esti sarac? Atunci noi, statul, trebuie sa te mentinem asa.

Ce efect ar avea convertirea tuturor creditelor in valuta in lei? In primul rand, ar creea o cerere mai mare pentru lei – ducand astfel la apreciere. Sistemul bancar romanesc ar mai avea nevoie de urmatoarele reforme pentru a ramane in picioare in mod corect si stabil, si nu in mod mafiot legal asa cum a functionat in trecut si cum continua sa functioneze in prezent.

Cititi aici reglementarile bancare necesare:

https://enachesvc.wordpress.com/2014/11/17/propuneri-cartaliste-a-la-warren-mosler-pentru-sistemul-bancar/

PS: Zicea un delegat al BNR-ului ca vezi domne, Isarescu nu avea ce sa faca atunci in perioada de creditare – francul elvetian era cel mai rentabil pentru clienti. Ei, na? Cum n-avea ce sa faca? In ciuda constrangerilor tratatului de la Maastricht, BNR-ul putea sa faca creditele in lei mai atractive decat creditele in valuta. Intr-o lume normala nici n-ar avea cum sa fie altfel. Japonezii se indatoreaza in yeni, nu in dolari sau euro. Canadienii se indatoreaza in dolari canadieni, nu in dolari australieni sau yeni, si asa mai departe… Riscul de finantare al unei datorii in valuta este intotdeauna mai mare decat risul de finantare al unei datorii contractate in moneda nationala. De ce? Fiindca BNR-ul poate sa garanteze depozite in lei la infinit, fiindca el este „detinatorul de scor” al leului. Ca sa garanteze depozite in valuta, BNR-ul trebuie sa faca rost de valuta, iar cererea externa pentru lei este limitata. Ca atare, posibilitatea de ‘default’ (faliment) exista din punct de vedere operational. Duuh… Vezi pentru ce Basescu, Boc, si Isarescu au luat imprumutul de la FMI pentru banci, lasand povara platii pe umerii cetatenilor – deoarece pretul imprumutului asta a fost – austeritate pentru romani, bani gratis pentru banci si oligarhi. Cresterea datoriei private in valuta reprezinta un potential risc sistemic pentru intregul sistem national bancar. De aceea procentul acesteia trebuie mentinut cat mai mic, si in special nu trebuie sa fie subventionat sau incurajat de catre banca centrala.

MIT: Dobanzile mari reduc inflatia si descurajeaza creditarea

Decembrie 23, 2014

Rata dobanzii de referinta a BNR intre anii 2002 si 2011.

Click aici pentru a vedea istoricul.

De tinut minte, criza financiara a venit in 2008 ca un factor exogen pentru tara noastra. Deflatia datoriei private in Romania necesita deficite fiscale multe mai mari – iar politicienii romani cat si cei din uniune aveau sa aplice politici fiscale pro-ciclice (de austeritate) in loc sa lase stabilizatorii fiscali automati sa-si faca treaba normala (anti-ciclica) de a mari deficitul bugetar in consecinta. Mai putine venituri din taxe si impozite si mai multe cheltuieli de ajutor social insemnand un surplus financiar net mai mare pentru sectorul privat.

De ce vor bancile depozitele noastre? Indiciu: nu pentru a face imprumuturi

Noiembrie 20, 2014

Realitatea zilelor noastre este diferita fata de ceea ce vedeti scris in manualele traditionale de economie si finante, implicit diferit fata de ceea ce se preda in facultati. Bancile NU primesc mai intai depozite, atunci cand oamenii vor sa economiseasca, ca pe urma sa le imprumute clientilor doritori de credite. Mecanismul este exact invers – imprumuturile bancare creeaza depozite.

Oricand o banca acorda un imprumut, ea creeaza simultan un depozit corespunzator in contul bancar al clientului (debitorul), astfel masa monetara creste, insa nu in mod net.

Asadar, survine urmatoarea intrebare: Daca bancile nu imprumuta fondurile din depozitele bancare, atunci de ce se agita mereu sa faca rost de aceste depozite? Bancile fac reclama pentru a atrage deponenti, si se angajeaza sa plateasca dobanda la depozite. La ce sunt bune depozitele pentru banci?

Raspunsul este acela ca – in timp ce e adevarat ca bancile nu au nevoie de depozite pentru a acorda imprumuturi – bancile au nevoie de depozite pentru a-si echilibra foaia de bilant: iar atragerea de depozite ale clientilor este de obicei cea mai ieftina solutie.

Pentru ca tranzactiile dintre banci sa se verifice si sa se valideze, acestea trebuie sa detina rezerve bancare in contul lor de rezerve la Banca Centrala pentru acest scop – si de obicei, bancile detin minimul necesar de rezerve. Cand un imprumut de la banca A devine un cec care se duce la banca B, atunci Banca Centrala debiteaza contul de rezerve a bancii A si crediteaza in consecinta contul de rezerve a bancii B. Daca se duce in rosu contul bancii A la sfarsitul zilei de business, Banca Centrala trateaza automat aceasta situatie ca un overdraft si imprumuta bancii A banii necesari pentru a acoperi deficitul de rezerve minime obligatorii. Astfel, banca A va trebui sa se achite de overdraft.

Observatie, niciun banchier n-o sa refuze un client ce se califica pentru un credit, datorita faptului ca banca are o pozitie sub nivelul minim de rezerve obligatorii.

Atragerea de depozite ale clientilor, numite „depozite retail”, este o modalitate ieftina pentru a lamuri situatia overdraftului. Dar daca banca nu are suficiente depozite retail sau nu poate atrage suficienti noi deponenti, aceasta poate sa se imprumute pe piata fondurilor bancare – in mod caracteristic, pe piata de fonduri a Bancii Centrale – in care bancile isi vand „excesul de rezerve” catre alte banci. Aceste depozite cumparate sunt numite „depozite angro” (wholesale deposits).

Observatie, un exces de rezerve bancare va fi intotdeauna disponibil undeva in sistem – de vreme ce rezervele care au plecat din banca A se duc in contul altei banci. Exceptie se face atunci cand clientii bancilor retrag numerar, dar asta se intampla rar comparativ cu toti banii electronici care zboara dintr-o parte in alta in fiecare zi in sistemul bancar.

A imprumuta de pe piata de fonduri a Bancii Centrale este destul de ieftin, doar 0,25% pentru imprumuturi overnight. Dar tot e mai scump in comparatie cu a imprumuta de la clientii deponenti.

Exista o teorie conforma careia depozitele retail sunt mai putin probabile sa paraseasca banca, deoarece acestea vin din partea clientilor loiali ai bancii. Premisa aceasta nu doar ca e nefondata, dar este foarte nociva cand e aplicata asupra bancilor mici. Asta deoarece cantiatea de depozite angro pe care bancile le pot lua cu imprumut este limitata. Un certificat de depozit pe 10 ani cumparat printr-un broker (un depozit angro) este mult mai stabil fata de banii din depozitele ce vin de la deponentii bancii – bani ce pot pleca din banca in orice zi. Regula asta nu doar impune greutati inutile asupra bancilor mici, dar le limiteaza in mod dramatic capacitatea de a acorda credite.

Asadar, pentru bancile mici, costul de finantare este prea mare. Acest lucru mentine dobanzile la creditare mai sus comparativ cu bancile mari – iar acest lucru de asemenea tine departe clientii doritori de un imprumut datorita costului.

Motivul esential pentru costul mare de finantare este obligatia ca finantarea bancii sa vina dintr-un procent din depozite retail. Acest lucru face ca toate bancile sa concureze pentru aceste tipuri de depozite. In timp ce, din punct de vedere operational, imprumuturile creeaza depozite si exista mereu suficiente depozite pentru a finanta toate imprumuturile, exista anumite „scurgeri”. Aceste scurgeri includ numerarul in circulatie, faptul ca anumite banci (in mod special bancile mari) au exces de depozite retail, si cativa alti „factori de operare”. Toate aceste lucruri forteaza mancile mici sa mareasca pretul la depozitele retail pe pietele de brokeraj cu certificate de depozit (CDs) si astfel creste costul de finantare pentru toata lumea – iar bancile ce sunt considerate doar marginal slabe, acestea platesc dobanzi si mai mari, desi depozitele acestora sunt garantate de BNR.

Mai mult, bancile mici sunt obligate sa deschida ramuri costisitoare ce pot adauga peste 1% la costul marginal de fonduri pentru banca, in tentativa de a atrage depozite retail. Asadar, fortand bancile mici sa concureze pentru o sursa de finantare dificila de accesat, autoritatiile statului ce se ocupa cu reglementarea sistemului bancar au crescut in fapt costul de finantare al acestor banci.

Solutia? Vezi articolul de mai jos…

Evadarea din rangurile celor nebuni

Iulie 14, 2014

Pentru aia putinii care citesc (din cand in cand) blogul asta si care inteleg natura endogena a banilor, rolul deficitelor fiscale, si a datoriei publice – va rog sa duceti vorba mai departe! Catre prietenii vostri, catre familia voastra. Nu-i greu de loc. Poate va ajunge revelatia la toti idiotii astia din presa si din televiziuni; si de acolo la nenorocitii din institutii.

Inca o data. Ca un punct in logica, pentru ca guvernul sa-si poata taxa propria moneda si sau sa-si imprumute propria moneda – trebuie ca mai intai s-o cheltuiasca in existenta. Si o cheltuieste in sectorul nonguvernamental. Guvernul trebuie gandit (ca organism) ca diferenta dintre cheltuieli si incasari. Fondurile din deficitul fiscal intra in economia privata ca exces de rezerve – asupra carora bancile concureaza sa le transforme in imprumuturi si depozite.

Apoi, guvernul isi asuma acea cifra din deficit sub forma de datorie, si promite sa plateasca dobanda la respectiva suma. Leul nu-i nimic mai mult decat un tax-credit (cu lei iti poti plati birurile). Datoria publica inseamna tax-credits outstanding (lei eminenti/in suspensie). Datoria publica este miscarea a doua stocuri tampon: moneda in sine si rezervele din sistemul bancar. Emiterea de datorie publica (denominata in lei) face parte din POLITICA MONETARA, NU din politica fiscala!!!

Prin emiterea de bonduri/certificate de trezorerie, BNR-ul apara dobanda overnight din piata. Atunci cand guvernul emite datorie publica, banca centrala face urmatoarea operatiune in spreadsheet. Contul de securitati este debitat si este creditat in consecinta contul de rezerve. Atunci cand guvernul plateste din datoria publica, BNR-ul debiteaza contul de rezerve si crediteaza contul de securitati. Asta este tot ce se intampla. Guvernul (prin detinatorul de scor, anume BNR) misca numere dintr-un cont intr-altul.

Banii taxati de guvern de la cetateni NU SE DUC NICAIERI!!!!!!!!!! Pozitia fiscala neta a guvernului vis-a-vis de sectorul (privat) nonguvernmanetal de la sfarsitul fiecarei zile are o consecinta serioasa in sistem. Incercati sa intelegeti ca tot ceea ce inseamna sector nonguvernamental inseamna firme si gospodarii – firme domestice si straine – gospodarii domestice si straine! (S-I)+(X-M)=(G-T) Asadar, conform contabilitatii – toti banii care se duc spre taxe si impoze, totii banii cu care se cumpara bonduri de trezorerie (cu care se cumpara datorie publica) vin din cheltuieli publice/guvernamentale!!! Nu pot veni din altundeva!!! Iar surplusurile fiscale NU SUNT economisiri nationale!!!!!!! Un surplus fiscal net reprezinta pozitia guvernului fata de sectorul nonguvernmanetal. Cealalta jumatate a bilantului fiind detinuta de catre sectorul nonguvernamental cu aceeasi cifra dar cu semn schimbat. De ce ne-am dori economisiri nete negative pentru sectorul nonguvernamental!!!!?????

Momentan, intreaga Europa (inclusiv Romania) ruleaza o politica fiscala prociclica. Ce inseamna asta? Atunci cand ciclul de afaceri este in trend descendent (sectorul privat economiseste mai mult decat cheltuieste), guvernul adauga si mai multa presiune in jos asupra cetatenilor prin marirea de taxe si taierea cheltuielilor publice. Cand, de fapt, ar trebui sa practice of politica fiscal contra-ciclica pentru a acoperi deficitul de consum – pentru a mentine economia ruland la un nivel de output si angajare optim. Exporturile NU ne vor ajuta!!! Nu ne vor scapa din situatia actuala. Romania nu are avantaj de competitivitate pentru a se bate cu alte tari in dorinta de a importa mai multa cerere agregata. De ceea ce are nevoie Europa si inclusiv Romania este de deficite fiscale MAI MARI!!!

Marimea corecta a deficitului fiscal este aceea ce atinge si asigura full employment (somaj sub 2%) si stabilitatea preturilor!!! Atata timp cat stam cu forta de munca neangajata si resurse neutilizate, tara asta traieste sub puterile/mijloacele ei. O masura fiscala ce ar impaca pe toti cetatenii si pe toate partidele – indiferent de orientarile lor politice, ar fi un „holiday” pentru TVA. Eliminarea TVA-ului pentru un intreg an fiscal ar oferi Romaniei timp de respiro (atat pentru producatorii domestici, pentru exportatori, pentru gospodarii, cat si pentru guvernele locale) si suficient timp pentru partide sa decida ce fel de politica fiscala sa implementeze in viitor.

O astfel de decizie nu ar strica in niciun fel relatiile cu partenerii externi. Nici cele cu FMI. Din contra, ar arata Europei ca se poate SI ALTFEL, ca se poate FARA austeritate fiscala. Ca reducerea apasarii fiscale FUNCTIONEAZA! Si ca nu se ajunge la niciun faliment national – deoarece Romania NU este Grecia!!!! Romania are propria ei moneda, leul – face plati si colecteaza taxe si impozite in propria moneda, nu in valuta!!!

N-am plecat, doar ca sunt frustrat si plictisit

Martie 8, 2014

Vreau sa vorbesc scurt despre 2 lucruri, despre Ukraina si cateva mituri mioritice vis-a-vis de economia noastra.

1- Vestul sprijina o putere politica de sorginte neo-nazista in Ukraina. Nu-i plang de mila, si nici nu-i fac apologia lui Ianukovich. Da-l in ma-sa, pe el si pe ai lui. Dar nu degeaba Rusia actioneaza asa cum o face; si nu degeaba sare NATO in sus. Nu Putin a abrogat legea minoritatilor in Ukraina, ci opozitia ajunsa la putere in Ukraina. Acuma se incearca prin mita si amenintari rezolvarea problemei. Europenii stiu sa scoata bani (15 miliarde de euro) atunci cand vine vorba de jocuri de geopolitica. Dar cand vine vorba de cetatenii europeni, de somaj, de saracie, ei stiu sa strige numai si numai AUSTERITATE. Bancherii au prioritate in fata guvernelor vestice. Cetatenii sunt mai la urma, undeva dupa caini si pisici.

Mai multe despre guvernul de coalitie din Ukraina aici: http://www.globalresearch.ca/the-u-s-has-installed-a-neo-nazi-government-in-ukraine/5371554

2- Acum, sa discutam nitel despre guvernul Ponta III si promisiunile de politica fiscala. Am auzit idioti cerand reducerea taxelor pentru angajatori, ca cica astfel se vor crea noi locuri de munca. Absolut FALS! Atata timp cat dorinta gospodariilor de a economisi nu este satisfacuta, nu vom asista la producerea de noi locuri de munca. Singurul lucru pe care-l face reducerea fiscalitatii pentru firme este acela de a le mari cota de profit. Angajatorul n-are motiv sa angajeze noi oameni, sa-si mareasca productia, atata timp cat cererea pentru produsele/serviciile sale ramane slaba/deprimata. Consumul nu este o consecinta a productiei, productia este consectina consumului!!! Nu produc, nu angajez, daca nu pot sa vand. Si nu pot sa vand daca lumea n-are bani sa cumpere.

Ca atare, revenirea economiei depinde de satisfacerea dorintei gospodariilor de a economisi. Veniturile acestora trebuie sa creasca daca vrem ca somajul sa scada si salariile sa creasca. Taxele pe consum sunt regresive, iar actualul TVA de 24% este mult prea mare. Trebuie neaparat micsorat. La fel, in Romania, munca se taxeaza prea mult. Angajatul plateste mult prea mult din venitul sau in taxe si contributii obligatorii. In mod ironic, proprietatea este taxata mult prea putin in tara asta, mai ales marea proprietate – clanurile si maharii detinatori de terenuri, vile, lacuri, si alte cele. ATENTIE! Foarte important! Scopul politicii fiscale intr-un sistem monetar modern fiat este aceea de creare/drenare the cerere agregata in economie. Scopul taxarii guvernamentale NU este acela de a aduna redevente, ci de a reglementa cererea agregata. Avem nevoie de taxare pentru ca leul sa existe si sa aiba o oarecare valoare. Banul fiat este tax-driven money, ban indus sau condus de taxe. Dar taxele, operational vorbind, nu finanteaza nimic. Singurul sector capabil sa creeze si sa distruga active financiare nete este sectorul guvernamental.

Ca atare, guvernul Ponta poate sa aplice ce masuri fiscale vrea el, dar atata timp cat deficitul fiscal va ramane acelasi – sau mai rau, se va reduce… Romania se va afla in continuare in recesiune. Definita veche a unei depresii era atunci cand somajul depasea 10%. In opinia mea, somajul real in tara este mult mai mare fata de rata oficiala. Somajul, ca observatie logica, sursa a celei mai mari pierderi economice si o crima impotriva umanitatii – este intotdeauna evidenta unui deficit fiscal mult prea mic; monopolistul monedei (guvernul roman) restrictionand accesul cetatenilor la active nete.

Intr-un regim monetar modern fiat (precum Marea Britanie, SUA, Japonia, India, Israel, Romania, etc) banii sunt endogeni. Anume, masa monetara creste si scade in functie de comportamentul pietei. Atunci cand datoria privata creste (cand ne indatoram la banci), masa monetara creste. Atunci cand acele imprumuturi sunt platite, masa monetara scade. Cresterea economica bazata pe cresterea datoriei private, bazata pe imprumuturi, NU duce la crearea de active nete in economie. Imprumuturile creeaza depozite este o operatiune in bani endogeni, ce NU duce la crearea de noi active nete. Netul ramane zero! In sectorul nonguvernmanetal (sectoral privat si cel extern, balanta domestica privata si balanta nonrezidentilor) toate tranzactiile se echilibreaza la 0! Imprumutul unuia e economisirea altuia. Cheltuielile unuia sunt veniturile altuia. Deficitul unuia e surplusul altuia.

Economisirile NU finanteaza investitiile. Investitiile creeaza economisiri! (S-I)+(G-T)+(X-M)=0

Sectorul privat nu se poate finanta singur la nesfarsit, si singurul mod prin care o poate face este prin indatorare. Spre deosebire de un guvern cu suveranitate monetara, firmele si gospodariile SUNT constranse de venitul lor. Romania si-ar putea asigura o oarecare crestere economica pentru un anume timp, devenind un net importator de cerere agregata din afara. Anume, Romania sa devina un net exportator de bunuri si servicii. Dar avand in vedere ca suntem in EU, si ca suntem supusi unor reguli de protectionism comunitar… n-avem nicio sansa sa asiguram dezvoltare economia durabila si sa eliminam somajul incercand sa fugim dupa surplusuri comerciale cat mai mari. Asta e un scenariu implauzibil, si unul daunator pentru tara din punct de vedere economic. Deoarece exporturile de bunuri si servicii sunt un cost fizic pentru tara exportatoare. De ce am exporta mai mult decat am importa? De ce sa trimitem avere neta in afara, in loc s-o consumam noi si copiii nostri?

In concluzie, iara vorbesc pentru pereti. Dar ganditi-va la un lucru. Cautati-va in buzunar si vedeti daca gasiti o bancnota sau doua de bani. Intrebati-va cum se face ca a ajuns in buzunarul dumneavoastra? Deoarece cineva a cheltuit-o intr-o prima vaza, si altcineva a primit-o. Daca va uitati pe bancnota, scrie proprietate a BNR. Evident, buzunarele noastre nu tiparesc bani. In numele cui a emis BNR banii aia? In numele guvernului, atunci cand guvernul a facut prima data cheltuieli publice. Banii aia nu existau in buzunar, daca guvernul ar fi taxat exact cat ar fi cheltuit. Cand a cheltuit mai mult decat a taxat (ergo, deficit fiscal), de acolo au venit acei bani pe care ii aveti dumneavoastra in buzunar. O banca centrala este doar detinatorul de scor; este o creatie a legislativului unei tari. Doar din motive stupide, ideologice, si de cutuma arbitrara, banca centrala este tratata separat fata de executiv.  Banca centrala nu-i nimic altceva decat un calculator cu un mare spreadsheet in excell, un spreadsheet cu plusuri si minusuri, cu active si obligatiuni/creante, cu conturi si rezerve. O banca centrala nu este niciodata intr-o pozitie de a avea bani, sau de nu a avea bani.

Guvernul cheltuieste bani creditand conturi private prin sistemul bancar, si taxeaza bani debitand conturi private prin sistemul bancar. Toate bancile private lucreaza prin „hot-wire”-ul Bancii Centrale, ele functioneaza sub carta Bancii Centrale stabilita prin lege. Acei bani din deficitul fiscal intra in sistem ca exces de rezerve, asupra carora bancile concureaza sa le transforme in imprumuturi si depozite. Iar scopul emiterii de datorie publica este acela de a controla dobanda in piata pe termen scurt, si functioneaza ca un vehicul pentru economisiri institutionale: fonduri de pensii etc. Datoria publica a unui stat denominata in propria moneda NU este o problema pentru suveranul monedei. Indatorat in propria moneda, un stat suveran este intotdeauna solvabil. Nu este o problema pentru noi, cetatenii, si nici pentru viitoarele generatii. Asta deoarece taxarea guvernamentala NU finanteaza cheltuielile publice ale guvernului. Relatia este exact invers. Cheltuielile publice finanteaza taxarea. Din punct de vedere logic si practic, n-are cum sa fie altcumva. E ca la stadion. Mai intai trebuie sa-si puna bilete in circulatie (sa le vanda), inainte sa le rupa la intrare in seara meciului.

Vasilescu catre Golban

Decembrie 16, 2011

„Nu puteti sa dovediti nimic.” Vasilescu n-a zis, domne n-ai dreptate. A spus nu poti sa dovedesti nimic. Come on dude…

Discursu’ lu’ Basescu despre economie

August 9, 2011

Sincer sa fiu, mi-e greata de toti comentatorii de pe plaiurile mioritice, ce vorbesc despre „piata/piete” si „investitori”, de parca doar guvernele lumii si doar politicienii ar fi de vina pentru situatia neagra in care se afla sistemul monetar-financiar international. Dupa ce ca nenorocitele astea de guverne tradatoare i-au salvat prin bailouturi, sacrificand bunastarea cetatenilor si viitorul posteritatii acestora, tot ei sunt cei care „n-au incredere”.
Dar ce fel de incredere exista in piata derivatelor financiare, acest balon parazitic care intrece cu mult in magnitudine PIB-ul intregii planete? De ce baga bani asa zisii investitori in aceste rahaturi? De ce baga bancile bani in asa ceva? Ele fiind cele ce au initiat aceste practici bancare de „investitii”, cu ajutorul oligarhilor transpartinici-bancari din 1971 (Inter Alpha Group). Aruncati un ochi pe aceasta sectiune pentru a afla mai multe. Dar sa ne referim deocamdata la discursul lui Basescu.

A spus ca guvernul a reusit sa ajunga la nu stiu ce echilibru macroeconomic… Aoleo, cum asa!? Inflatia e stabila? Stai sa vina iarna, ca vorba aia ne uitam pe intreg anul, nu pe sferturi sau cincimi. Avem cumva un buget excedentar? Nu. Avem cumva vreo crestere economica nominala suficient de mare, nu neaparat sa bata inflatia, dar macar s-o anuleze? Nu. S-au marit cumva investitiile non-rezidentiale fixe si de inventar? Nu.

Nu exista niciun echilibru macroeconomic in Romanaia, intreaga politica macroeconomica a tarii asteia e numai la fel de buna pe cat e politica microeconomica a fiecarei institutii comerciale privata si de stat. Daca e sa le adunam pe toate si sa facem o medie, obtinem concluzia conform careia „Poti sa reusesti doar daca NE cunosti, doar daca NE acorzi atentia cuvenita”.

Mai e o treaba, macar sa le dea de gandit guvernantilor si consilierilor. Nu credeti ca altfel va imprumutati de pe piata pentru a face investitii, decat pentru a acoperi golurile unor goluri precum fondul de pensii si fondul asigurarii de sanatate? (Spun goluri nu ca as fi impotriva statului social, ca as fi vre-un adept al doctrinei laissez-faire; Spun asta pentru ca, atat timp cat nu exista productie fizica, infrastructura, pe scurt platforma economica fizica in tara asta, toate celelalte domenii, precum sanatatea, educatia si asa mai departe, nu fac nimic altceva decat sa erodeze samota cu gauri ce se cheama economia romaneasca); Banii pe care ii incaseaza statul din taxe si impozite, s-ar duce mai bine direct la pensii si la sanatate, iar bugetul alocat pentru investitii ar trebui redus radical, sa nu mai vorbesc ca ministerele tineretului si turismului ar trebui rase. Alta suma de credit si dobanda ar oferi banciile si investitorii statului pentru investitii, decat ar oferi pentru fondul de pensii de exemplu. Nu numai atat, dar deficitul bugetului ar fi unul mult mai mic, deoarece plata creditelor pentru investitii ar surveni in momentul in care investitiile deja au inceput sa functieze, ergo sa genereze un profit. Statul ar putea scapa mult mai usor, transferand povara de achitare a creditului prin a vinde noile active create, ce s-au dovedit a fi productive si, sau ar putea sa acorde stimulente fiscale si birocratice pentru investitor, incat sa minimalizeze valoarea ratelor. Daca ar beli economia subterana si furtul de ban public si ar investi cu adevarat in cai ferate, drumuri si sosele ar reduce si inflatia, iar premiumul de inflatie la titluri de stat, certificate si bonduri de trezorerie ar scadea implicit.

Dar cat timp bancile isi vor rezerva banii pentru imprumutatul statului roman, clientii juridici si fizici vor ramane pe uscat, in timp ce doar juridicii si fizicii portocali-UDMRisti for fi uzi.

FMI, Basescu si Boc mint!

Iulie 1, 2011

Hai s-o lamurim p’asta cu asa zisa crestere economica. In primul rand Romania nu are nicio crestere economica reala. Isarescu a spus public, ca Romania va rata tinta de inflatie si ca aceasta va avea doua cifre. Ca sa iesi oficial din recesiune trebuie sa ai o crestere economica nominala substantiala care sa bata inflatia, ceea ce nu s-a intamplat si nici nu o sa se intample in Romania. Pentru ca tara asta sa aiba o crestere economica reala in 2011, ea trebuie sa aiba o crestere nominala de 11-12% pentru a bate inflatia. Ceea ce e total improbabil. Asa zisii experti FMI si cei din guvern habar n-au pe ce lume traiesc, vand numai minciuni pentru cei creduli. Acea firava crestere de unu virgula ceva la suta, cu care se tot lauda Boc, e doar o vrajeala iesita dintr-un calcul macroeconomic iluzoriu ce se numeste Produs Intern Brut. In tara asta statisticile nu se fac riguros si ca atare statisticile din prezent nu numai ca sunt executate incompetent si cu rea vointa, dar se bazeaza pe un background statistic deficitar la capitolul acuratete.

Nimeni n-a iesit sa spuna asta pe niciun post de televizune si in nicio conferinta de presa. Romania nu a iesit din recesiune. Din contra, a sapat pentru a se adanci si mai mult in contractie economica si implicit criza. Datoria nationala creste in continuare datorita coruptiei si politicilor inflationiste (genocidale) ale regimului Basescu-Boc-UDMR. Leul continua sa se deprecieze raportat la euro, iar contextul international al comoditatilor regenerabile si nonregenerabile fac situatia si mai rea pentru aceasta tara.

Europenii sunt de-a dreptu’ sinucigasi in ceea ce priveste politicile lor de bailout. Bancile grupului Inter Alpha sunt falimentare, si cu toate astea se incearca orice pentru a preveni o reorganizarea judiciara a acestora. Nimeni nu vrea sa dea socoteala pentru faptele ilegitime comise. Tarile din zona euro si implicit moneda euro au zilele numarate. Singura solutie pentru aceasta tara este, desi o fantezie, sa renunte la Tratatul de la Maastricht, mai precis la articolul 104a, sa aplice legislatia bancara Glass-Steagall a presedintelui F. D. Roosevelt de separare a bancilor comerciale de cele de investitii, de a folosi rezervele BNR-ului in a cladi niste banci comerciale regionale ce vor lucra sub carta guvernamentala pentru a finanta activitatile economice din domeniul agriculturii, infrastructurii, industriei si energiei si de a lasa/stimula capitalul chinez sa vina in tara. Romania ar putea fixa leul de media de pret intre aur, argint si cupru si ar putea pune in miscare constructia unei centrale nucleare pe toriu cu sare topita care ar putea sa asigure energie ieftina pentru activitatile critice din aceasta tara, cum ar fi spitale si centre de asistenta sociala.

Am dreptul sa visez macar, nu-i asa?…