Posts Tagged ‘FMI’

Codul fiscal, Iohannis si restu’ mananca rahat

Iulie 17, 2015

1. Romania nu este Grecia. Grecia taxeaza si cheltuieste intr-o moneda straina (euro). Romania taxeaza si cheltuieste in propria sa moneda (leul). Toti leii care se duc spre plata de taxe si impozite si care se duc spre cumpararea de datorie publica vin din cheltuieli guvernamentale. Grecia, Spania, Franta, Germania (si celelalte tari din zona euro) nu seamana cu Romania, nici cu SUA, nici cu Japonia, nici cu Turcia. Ele, insa, seamana cu municipiul Bucuresti, cu Texas, cu Osaka, si cu Istanbul – i.e. acestea sunt utilizatori de moneda, nu emitenti de moneda.

2. Masurile de austeritate din vremea lui Basescu/Boc au fost total arbitrare, si nu au ajutat economia romaneasca si nici n-a facut-o mai rezistenta din punct de vedere macro-economic. Isarescu, Basescu, Vasilescu, Iohannis et all vorbesc numai minciuni.

3. Imprumutul de la FMI (valuta primita) s-a dus catre sistemul bancar via BNR, pentru a asigura depozitele create in valuta; depozite create aferent din marele credit boom avut in tara in acei ani. BNR-ul n-a luat nicio masura sa descurajeze creditarea in monede straine (euro, dolari, franci elvetieni). Avand in vedere ca imprumuturile creeaza depozite, pentru ca BNR sa-si respecte regula de asigurare a depozitelor (depozite denominate in valuta din urma creditarii in valuta a unui segment din sectorul privat) si avand in vedere ca Romania pe atunci rula deficite comerciale, BNR avea nevoie de fx (foreign currency). Daca procentul din datoria privata contractata in moneda straina era o cifra minora, sau daca Romania rula un cont de capital suficient de mare (cifra pozitiva) – imprumutul de la FMI n-ar fi fost necesar. Motivul invocat de Basescu ca vezi doamne, guvernul nu mai poate plati pensiile fara imprumutul de la FMI a fost o mare minciuna, si niciun analist de la noi sau reprezentant al BNR-ului n-a strigat bullshit.

4. FMI-ul are obiceiul prost sa ceara la schimb masuri fiscale total arbitrare, masuri ce stranguleaza consumul domestic. Motto-ul lor fiind strange cureaua si mareste exporturile. Ca sa concurezi cu altii ai nevoie de avantaj tehnologic, the infrastructura et all – dar in opinia institutiilor de sorginte neoliberala (Troika), e mai bine sa faci precum Ceausescu si Pinochet.

5. Tinta de deficit inteleasa intre guvernul Romaniei, Comisia Europeana si FMI este una arbitrara – si nu numai atat, dar este cu mult sub regula de 3% din Maastricht. Mai mult decat atat, noi nu facem parte din zona Euro!!! Uitati-va spre exemplu ce deficite fiscale ruleaza Spania, Portugalia, Italia si Franta. Cu exceptia Frantei care e de 3%, toate celelalte tari ruleaza peste 3%. Marea Britanie cum poate sa ruleze 5,7% deficit fiscal si noi nu? Avem acelasi statut ca si ei – un sistem fiat neconvertibil lasat sa pluteasca. N-avem un regim de curs de schimb fix precum Bulgaria, spre exemplu.

6. Regula Maastricht de datorie publica ca % din PIB e de 60%. Romania are 39,6%. Iar deficitul fiscal ca procent din PIB este de 1,98%. E vreo problema cu inflatia? Avem prea multe locuri de munca deschise? Avem cumva firme ce lucreaza la capacitate maxima? Bineinteles ca nu! Romania are nevoie stimulus fiscal MULT mai MARE fata de ceea ce prevede codul respins the Iohannis. Dar asa-i la noi, mereu ne dam cu stangu-n dreptu’ si alegem calea cea mai grea si complet neutila.

http://www.tradingeconomics.com/romania/government-budget

http://www.tradingeconomics.com/romania/government-debt-to-gdp

http://www.tradingeconomics.com/romania/capacity-utilization

 

Anunțuri

Bugetul guvernului NU e o lada de bani

Octombrie 14, 2014

Asist in permanenta, frustrat, cum politicieni, jurnalisti, si asa-zisi analisti economici spun tot felul de lucruri traznite vis-a-vis de cheltuielile bugetare si de taxarea guvernamentala. Cei familiari cu acest blog stiu mai de dinainte logica si secventa operationala a unui stat cu moneda proprie (fiat) si cu un regim de curs de schimb liber. Toti banii cu care se achita taxe si impozite, cu care se cumpara datorie publica, vin din cheltuieli guvernamentale. N-au altundeva de unde sa vina. Sectorul nonguvernamental (privat) nu creeaza si nu distruge bani neti. Doar banca centrala poate face asta in functie de pozitia fiscala pe care guvernul o alege. Guvernul Romaniei are un cont special la BNR, un cont de securitati. In multe tari, trezoreria (in cazul nostru ministerul de finante) guvernului este obligata prin lege sa aiba o balanta pozitiva inainte ca guvernul sa poata cheltui. Asta inseamna ca guvernul trebuie sa vanda securitati guvernamentale pe piata libera (open market) – fie ca bancile vor sa detina sau nu aceste active – iar in cea de-a doua faza, banca centrala intervine in piata ca sa-si apere dobanda de referinta (aceea ce face parte din obiectivul ei de politica monetara). Mijloacele bancii centrale? Operatiuni swap cu institutiile bancare: dranarea excesului de rezerve cu securitari guvernamentale (bonduri/titluri de stat). Bancile castiga in jur de un sfert dintr-un punct procentual de dobanda la rezerve; pe cand, titlurile de stat ofera o dobanda mai atractiva.

Oricum s-ar produce tranzactia, efectul net este acelasi. Banca centrala debiteaza contul de securitati al guvernului, si crediteaza contul de rezerve al sectorului privat. Guvernul cheltuieste bani in economie creditand conturile bancare ale recipientilor (spitale, scoli, regii autonome, primarii, salarii, pensii etc). Si taxeaza bani din economie debitand conturile bancare ale recipientilor. Banii ruleaza intr-un circuit; un surplus fiscal NU inseamna economisiri nationale! Un deficit fiscal NU inseamna pierderi nationale!

Ca atare, NU exista asa-zise gauri negre in bugetul national. Faptul ca toti boii astia din spatiu’ public, inclusiv cei din FMI si din UE, vorbesc de cifre „de fier” in privinta pozitiei fiscale a guvernului, nu e nimic altceva decat o mentalitate zombie ce refuza sa moara. Pozitia fiscala a guvernului fluctueaza in mod constant in functie de comportamentul sectorului privat (privatii rezidenti si non-rezidenti). Cand sectorul privat vrea sa economiseasca mai mult, deficitul fiscal creste. Cand sectorul privat vrea sa cheltuiasca mai mult, deficitul fiscal scade. Totul este conectat cu activitatea economica. Asadar, NU exista nicio constrangere operationala ca guvernul sa mareasca ce cheltuieli vrea si sa scada ce taxe vrea. Un alt grad de angajre a fortei de munca si un alt nivel de output o sa ai la un deficit de 12% din PIB, si un alt grad vei avea la un deficit mizer de 2,5% din PIB – mai ales intr-un context de deflatie a datoriei private; context in care gospodariile romanesti doresc sa economiseasca mai mult.

Cheltuieli=venituri

Atunci cand foarte multi romani doresc sa economiseasca mai mult decat cheltuie, atunci se produce un shortfall (un deficit) in consum – iar outputul ramane nevandut. Ca atare, in lipsa vanzarilor de odinioara, angajatorii reduc gradul de productie si se fac restructurari (apare somajul). Prin stabilizatorii fiscali automati, din cauza activitatii economice reduse, deficitul fiscal creste. Fiindca exista o colectare mai mica de taxe iar cheltuielile de transfer (ajutorul de somaj) cresc. Insa ciuma noastra care e? Acele tinte arbitrare de deficit fiscal mai sus mentionate. Asta inseamna ca guvernul trebuie sa ia masuri proactive de austeritate pentru a preveni cresterea naturala a deficitului fiscal – pentru a preveni cresterea naturala a surplusului din sectorul privat.

(S-I)+(G-T)+(X-M)=0

(G-T)= taxare guvernamentala minus cheltuieli guvernamentale – aici ne referim la suveranul monedei, sectorul guvernamental national consolidat: BNR + Guvernul Romaniei

(S-I)= economisiri minus investitii – aici ne referim la sectorul domestic privat: firme si gospodarii

(X-M)= exporturi nete – aici ne referim la sectorul extern, balanta non-rezidentilor

(S-I)+(X-M)= combinate aceste doua sectoare le numim sectorul nonguvernamental

(G-T)=-(S-I)-(X-M)

Pozitia fiscala net a guvernului este egal cu pozitia fiscala neta a sectorului nonguvernamental. Daca guvernul ruleaza un net deficit, sectorul nonguvernamental ruleaza un net surplus; si vice-versa. Asa cum am stabilit in postarile anterioare, taxareaza guvernamentala are rolul de a asigura o cerere constanta pentru banii guvernului si de a drena economia de cerere agregata – banii din taxe si impozite pur is simplu sunt scosi din economia privata si atat; ei nu finanteaza nimic. Deficitul fiscal se finanteaza singur. Datoria publica a guvernului reprezinta economiile sectorului nonguvernamental. De unde credeti ca vin banii pentru spitale, scoli, si pensii – fie ele de stat sau private? Vin din DATORIA PUBLICA! Vin din anii cumulti in care guvernul rula deficite fiscale nete! Datoria publica nu-i nimic altceva decat debitul public cumulat peste timp + dobanda.

Asa cum era de asteptat, referendumu’ a fost invalidat

August 21, 2012

Unu’ de la USL a tradata… Basescu este activa FMI-ului si a eurocratilor probailout. Revolutia portocalie nu a fost nimic altceva decat instalarea unei puteri colonialiste, care sa rastoarne oligarhii traditionali. Cu toate incalcarile de litera si de spirit a constitutiei si pana la urma a ratiunii de buna-credinta, Romania nu este numai o de facto colonie, ci si o de jure colonie. Interesele politicofinanciare din afara au invins votul popular/liber exprimat, au invins serviciile secrete, si ne-au demonstrat inca o data, ca numai lasi, corupti, tradatori, prosti si criminali conduc institutiile statului.

CCR-ul, prin aprobarea acelui cvorum, n-a facut nimic altceva decat sa stabileasca un de jure dublu standard in constitutionalismul romanesc. Alegerile locale, parlamentare si prezidentiale sunt validate fara cvorum, alesii sunt alesi fara cvorum, insa cand vine vorba sa-i dai jos pe nenorocitii astia, in special pe Basescu, ai nevoie de cvorum. Aceasta decizie sfideaza ratiunea si corectitudinea, iar impotentii aia de la USL, in loc sa bata cu pumnu’n masa in afara, si sa invoce exact acest temei legal si moral, s-au cacat pe ei, si au facut referendumul cu cvorum, desi trebuiau sa stie de harababura cu listele si datele demografice. Statistica si sociologia in Romania sunt la pamant. Nu se face cand trebuie, si atunci cand se face, se face defectuos, ergo necesitatea cvorumului implica tot felul de aiureli, tehnicalitati si sobolani dezgropati. Rusine USL pentru impotenta mentala si pentru lipsa de curaj. Sa va manance flacarile lui Minos, impreuna cu nenorocitii aia de la PDL si in special de la UDMR!

Ipoteza: oare rusii si chinezi ar inarma revolutionarii/rebelii antibasescu? Oare Al Qaeda, manata de americani ar fi si ei antibasescu, asa cum sunt antiassad la ordinul petrolistilor anglo-americani si marionetelor arabe? Eu nu cred…

Anonymous mesaj pentru guvernul grec

Februarie 3, 2012

Politicienii europeni mentin continentul in stare de criza

Februarie 1, 2012

Noul acord de integrare fiscala prevede urmatoarele lucruri: deficitele structurale anuale ale statelor din zona euro sa nu depaseasca 0,5% din PIB-ul nominal, politici de austeritate si sanctiuni majore pentru statele ce se abat de la acord. Mai marii Europei trebuie sa aleaga una din doua directii posibile; Ori se creaza o uniune cu adevarat politica, economica si fiscala, adica fiecare datorie a unui stat membru este datoria intregii uniuni, ori se renunta la moneda unica si se revine la monedele traditionale.

De aceea Uniunea Europeana practica o politica protectionista exagerata cu tarile straine si liber schimb in cadrul sau, pentru a mentine statele membre cu deficite comerciale dependente de statele membre cu surplus, cum e Germania spre exemplu. Daca tara x are un surplus comercial fata de tara y, atunci obligatoriu tara y are un deficit comercial fata de tara x, iar aceasta din urma trebuie sa „recicleze” acel surplus si sa-l investeasca in tara y. Atata timp cat politicienii europeni cer statelor cu deficite comerciale politici de austeritate, aceste tari nu-si vor putea echilibra balanta comerciala; Fiindca statul cu deficit comercial va fi nevoit sa foloseasca ultimul euro petru a-si minimaliza deficitul bugetar, sau pentru a-si crea un buget excedentar si nu vor ramane suficienti euro in piata pentru mediul privat de a achita importurile fata de care este dependenta economia. Mai mult decat atat, istoria ne arata ca tarile ce urmaresc surplusul bugetar si ignora deficitul comercial intra in recesiune. Aceasta mica lista ne arata ca depresiile economice din SUA au avut loc pe calcaiul surplusurilor bugetare federale: 1817-1821: Datoria federala redusa 29%, depresia a inceput in 1819. 1823-1836: Datoria federala redusa 99%, depresia a inceput in 1837. 1852-1857: Datoria federala redusa 59%, depresia a inceput in 1857. 1867-1873: Datoria federala redusa 27%, depresia a inceput in 1873. 1880-1893: Datoria federala redusa 57%, depresia a inceput in 1893. 1920-1930: Datoria federala redusa 36%, depresia a inceput in 1929. Aceste corelatii vorbesc de la sine. Surplusul bugetar sustenabil pentru intreaga economie a unui stat se cladeste pe surplusul comercial (net exporturi). Liderii tarilor europene ce nu fac parte din duetul Sarkozy-Merkel trebuie sa inteleaga faptul ca moneda euro este o moneda straina pentru toate tarile ce fac parte din zona euro.

Cele cinci falimente istorice ale Greciei au survenit din cauza datoriilor in moneda straina si nu in drahma. Japonia spre exemplu are o datorie publica de peste 200% din PIB, insa nu e in pragul falimentului, iar in contrast Grecia este, desi datoria ei din PIB este mult mai mica fata de cea a Japoniei. De ce? Fiindca datoria Japoniei este in moneda ei nationala, in yeni. De ce nu vedem FMI-ul facand presiuni pe guvernul japonez sa reduca datoria? Pentru ca majoritatea acelei datorii este detinuta de investitori autohtoni, iar expunerea pe pietele straine este de nebagat in seama. In ciuda situatiei bugetului japonez, tara lor ramane un exportator net de capital. In acest moment Germania si Franta vor sa trateze datoriile tarilor din zona euro ca fiind separate, pentru ca ele isi pastreaza optiunea de „exit”. Cat timp tarile europene cu deficite comerciale hranesc exporturile tarilor cu surplus (iar acest surplus nu e reciclat in tarile cu probleme), Uniunea Europeana va fi o uniune nu de egali, ci de stapani si servitori, iar asta va asigura declansarea recesiunilor ce vor urma si mai ales declansarea crizelor sociale.

India cumpara petrol iranian cu aur! Oare sa fie startul unui trend?

Ianuarie 29, 2012

Iranul a spus ca va renunta la dolarul american in ceea ce priveste tranzactiile de petrol. India detine cele mai mari rezerve de aur din lume, iar Iranul are suficient petrol. Comoditatile fizice sunt „bani” adevarati, iar petrolul si aurul sunt printre cele mai pretioase comoditati.

18-20% din petrolul consumat de Europa vine din Iran.  Uniunea Europeana sub presiunile Washingtonului a pus interdictie importurilor iraniene. Sanctiunile dau companiilor petroliere 6 luni de a gasi surse alternative de petrol. Insa, Iranul va opri preventiv exporturile catre Europe, inainte de scurgerea celor 6 luni. FMI-ul estimeaza ca pretul petrolului va creste cu 30% pana-n iulie. China si-a manifestat de asemenea dorinta de a achizitiona petrol iranian folosind aur ca mijloc de plata, fiindca si chinezii au rezerve de aur considerabile. Tranzactionarea aurului negru cu aur obisnuit inseamna 2 lucruri: cresterea aurului si scaderea dolarului. Ramane de vazut daca boicotarea dolarului va fi considerata una si aceeasi cu o declaratie de razboi si daca europenii sunt suficient de prosti incat sa schimbe petrolul iranian cu cel rusesc. Insa putem trage concluzia urmatoare; Daca programul nuclear iranian este problema de jure a americanilor, atunci boicotarea dolarului de catre Teheran e problema de facto pentru Washington.

Rezerva Federala americana poate tipari bani ori de cate ori vor oligarhii financiari, din cauza ca cererea de dolari este foarte mare (petrodolarii). Cum se perpetueaza aceasta cerere extraordinara? Prin invadarea tarilor bogate in petrol ce emit o oarecare independenta si suveranitate fata de SUA. Cea mai puternica forta militara din lume este cea americana, ce in mod paradoxal contribuie la deficitul bugetar urias al Statelor Unite si implicit la falimentul tarii.

FMI, Basescu si Boc mint!

Iulie 1, 2011

Hai s-o lamurim p’asta cu asa zisa crestere economica. In primul rand Romania nu are nicio crestere economica reala. Isarescu a spus public, ca Romania va rata tinta de inflatie si ca aceasta va avea doua cifre. Ca sa iesi oficial din recesiune trebuie sa ai o crestere economica nominala substantiala care sa bata inflatia, ceea ce nu s-a intamplat si nici nu o sa se intample in Romania. Pentru ca tara asta sa aiba o crestere economica reala in 2011, ea trebuie sa aiba o crestere nominala de 11-12% pentru a bate inflatia. Ceea ce e total improbabil. Asa zisii experti FMI si cei din guvern habar n-au pe ce lume traiesc, vand numai minciuni pentru cei creduli. Acea firava crestere de unu virgula ceva la suta, cu care se tot lauda Boc, e doar o vrajeala iesita dintr-un calcul macroeconomic iluzoriu ce se numeste Produs Intern Brut. In tara asta statisticile nu se fac riguros si ca atare statisticile din prezent nu numai ca sunt executate incompetent si cu rea vointa, dar se bazeaza pe un background statistic deficitar la capitolul acuratete.

Nimeni n-a iesit sa spuna asta pe niciun post de televizune si in nicio conferinta de presa. Romania nu a iesit din recesiune. Din contra, a sapat pentru a se adanci si mai mult in contractie economica si implicit criza. Datoria nationala creste in continuare datorita coruptiei si politicilor inflationiste (genocidale) ale regimului Basescu-Boc-UDMR. Leul continua sa se deprecieze raportat la euro, iar contextul international al comoditatilor regenerabile si nonregenerabile fac situatia si mai rea pentru aceasta tara.

Europenii sunt de-a dreptu’ sinucigasi in ceea ce priveste politicile lor de bailout. Bancile grupului Inter Alpha sunt falimentare, si cu toate astea se incearca orice pentru a preveni o reorganizarea judiciara a acestora. Nimeni nu vrea sa dea socoteala pentru faptele ilegitime comise. Tarile din zona euro si implicit moneda euro au zilele numarate. Singura solutie pentru aceasta tara este, desi o fantezie, sa renunte la Tratatul de la Maastricht, mai precis la articolul 104a, sa aplice legislatia bancara Glass-Steagall a presedintelui F. D. Roosevelt de separare a bancilor comerciale de cele de investitii, de a folosi rezervele BNR-ului in a cladi niste banci comerciale regionale ce vor lucra sub carta guvernamentala pentru a finanta activitatile economice din domeniul agriculturii, infrastructurii, industriei si energiei si de a lasa/stimula capitalul chinez sa vina in tara. Romania ar putea fixa leul de media de pret intre aur, argint si cupru si ar putea pune in miscare constructia unei centrale nucleare pe toriu cu sare topita care ar putea sa asigure energie ieftina pentru activitatile critice din aceasta tara, cum ar fi spitale si centre de asistenta sociala.

Am dreptul sa visez macar, nu-i asa?…