Posts Tagged ‘romania’

Codul fiscal, Iohannis si restu’ mananca rahat

Iulie 17, 2015

1. Romania nu este Grecia. Grecia taxeaza si cheltuieste intr-o moneda straina (euro). Romania taxeaza si cheltuieste in propria sa moneda (leul). Toti leii care se duc spre plata de taxe si impozite si care se duc spre cumpararea de datorie publica vin din cheltuieli guvernamentale. Grecia, Spania, Franta, Germania (si celelalte tari din zona euro) nu seamana cu Romania, nici cu SUA, nici cu Japonia, nici cu Turcia. Ele, insa, seamana cu municipiul Bucuresti, cu Texas, cu Osaka, si cu Istanbul – i.e. acestea sunt utilizatori de moneda, nu emitenti de moneda.

2. Masurile de austeritate din vremea lui Basescu/Boc au fost total arbitrare, si nu au ajutat economia romaneasca si nici n-a facut-o mai rezistenta din punct de vedere macro-economic. Isarescu, Basescu, Vasilescu, Iohannis et all vorbesc numai minciuni.

3. Imprumutul de la FMI (valuta primita) s-a dus catre sistemul bancar via BNR, pentru a asigura depozitele create in valuta; depozite create aferent din marele credit boom avut in tara in acei ani. BNR-ul n-a luat nicio masura sa descurajeze creditarea in monede straine (euro, dolari, franci elvetieni). Avand in vedere ca imprumuturile creeaza depozite, pentru ca BNR sa-si respecte regula de asigurare a depozitelor (depozite denominate in valuta din urma creditarii in valuta a unui segment din sectorul privat) si avand in vedere ca Romania pe atunci rula deficite comerciale, BNR avea nevoie de fx (foreign currency). Daca procentul din datoria privata contractata in moneda straina era o cifra minora, sau daca Romania rula un cont de capital suficient de mare (cifra pozitiva) – imprumutul de la FMI n-ar fi fost necesar. Motivul invocat de Basescu ca vezi doamne, guvernul nu mai poate plati pensiile fara imprumutul de la FMI a fost o mare minciuna, si niciun analist de la noi sau reprezentant al BNR-ului n-a strigat bullshit.

4. FMI-ul are obiceiul prost sa ceara la schimb masuri fiscale total arbitrare, masuri ce stranguleaza consumul domestic. Motto-ul lor fiind strange cureaua si mareste exporturile. Ca sa concurezi cu altii ai nevoie de avantaj tehnologic, the infrastructura et all – dar in opinia institutiilor de sorginte neoliberala (Troika), e mai bine sa faci precum Ceausescu si Pinochet.

5. Tinta de deficit inteleasa intre guvernul Romaniei, Comisia Europeana si FMI este una arbitrara – si nu numai atat, dar este cu mult sub regula de 3% din Maastricht. Mai mult decat atat, noi nu facem parte din zona Euro!!! Uitati-va spre exemplu ce deficite fiscale ruleaza Spania, Portugalia, Italia si Franta. Cu exceptia Frantei care e de 3%, toate celelalte tari ruleaza peste 3%. Marea Britanie cum poate sa ruleze 5,7% deficit fiscal si noi nu? Avem acelasi statut ca si ei – un sistem fiat neconvertibil lasat sa pluteasca. N-avem un regim de curs de schimb fix precum Bulgaria, spre exemplu.

6. Regula Maastricht de datorie publica ca % din PIB e de 60%. Romania are 39,6%. Iar deficitul fiscal ca procent din PIB este de 1,98%. E vreo problema cu inflatia? Avem prea multe locuri de munca deschise? Avem cumva firme ce lucreaza la capacitate maxima? Bineinteles ca nu! Romania are nevoie stimulus fiscal MULT mai MARE fata de ceea ce prevede codul respins the Iohannis. Dar asa-i la noi, mereu ne dam cu stangu-n dreptu’ si alegem calea cea mai grea si complet neutila.

http://www.tradingeconomics.com/romania/government-budget

http://www.tradingeconomics.com/romania/government-debt-to-gdp

http://www.tradingeconomics.com/romania/capacity-utilization

 

Anunțuri

Viitorul Romaniei n-arata bine

Mai 2, 2015

Chiar si cu scaderea TVA la alimente de la 1 Iunie, viitorul economiei romanesti nu-l vad bine. romania-government-spending-to-gdpromania-capacity-utilization

Datoria guvernamentala este un stock. Pozitia fiscala a guvernului vis-a-vis de restu’ lumii e un flow. Dupa cum puteti observa in cele 2 grafice, cheltuielile guvernamentale ca % din PIB au scazut in acesti ani din 2010 pana in prezent. Sectorul domestic privat sustine activitatea economica si implicit surplusul bugetar al lui Ponta prin indatorare. Pentru fiecare ins ce cheltuieste mai putin decat venitul lui, altcineva cheltuieste mai mult fata de veniturile sale. Uitati-va la scaderea dramatica a capacitatii utilizate a economiei romanesti. Este semn clar ca avem nevoie de un deficit fiscal considerabil pentru a ne apropia de full output. Romania are nevoie de investitii guvernamentale in infrastructura: cai ferate, sosele, drumuri, poduri, spitale, irigatii, scoli, energie regenerabila etc. Dar in acelasi timp, are nevoie sa taxeze mai mult capitalul si specula, si mai putin munca!

Mi-e scarba de opozitie si de restu’ lumii

Aprilie 7, 2015

Ne-a surprins azi Ponta, vorbind despre adoptarea unui TVA de 9% pentru toate produsele agroalimentare, inclusiv servicii alimentare (terase, restaurante) si bauturi non-alcoolice. Acuma ce aud de la asa-zisii specialisti? Domne, e (financiar) sustenabila masura asta? Da, normal ca e. Atata timp cat exista bunuri pe piata si capacitate de productie, relaxare fiscala sau stimulus fiscal este de bun augur. Asa cum am scris in trecut, sper ca nu pentru pereti, toate fondurile pentru plata taxelor si cumpararea de securitati guvernamentale vin din cheltuieli guvernamentale. Este ilogic sa te intrebi daca statul are suficienti lei pentru plata de pensii, salarii, pentru construirea de spitale, scoli, drumuri, poduri etc. E ca si cand te-ai intreba daca exista kilograme pentru a cantari un spital, sau daca exista metri suficienti pentru a masura o autostrada.

Acuma sa ma ocup nitel de opozitie. Ludovic Orban, un ipocrit si scarbos (cu multi semeni din pacate) s-a apucat sa spuna la Realitatea TV cum ca Ponta vrea sa ingroape tara pentru popularitate – ca e in stare sa reduca taxele la zero. Ba, tampitule, guvernul tau PNL a avut deficite fiscale de 9% (ceea ce nu-i rau, atentie) si tu vii si spui ca Ponta distruge tara fiindca transforma un surplus fiscal (un deficit net pentru sectorul privat) intr-un eventual minor deficit fiscal (surplus financiar net privat)? Si am vazut asta si de la jurnalisti. Ba nene, chiar atat de bine o duceti voi incat o scadere de TVA la alimente este ‘populist’ si ‘catastrofal’ pentru tara?

Daca Troika zice ca e rau pentru noi, atunci ei stiu mai bine nu? Cand Troika zice mariti taxe si taiati cheltuieli, o fi prea bine pentru noi (cetatenii de rand) dar ‘om fi noi prea prosti sa ne dam seama de asta. O masura (masiv) populara adoptata de guvern e REA pentru tara, dar masuri (profund) nepopulare adoptate de guvern sunt BUNE pentru tara. In realitatea asta ne scaldam, oameni buni, intr-o lume in care sus e jos, binele e rau, si prostia si lipsa de memorie sunt virtuti.

Ca nu mai vorbesc de jurnalisti precum Lavinia Sandru, care are tupeul sa-i critice pe altii, cand ea are barbat acasa super imbogatit din dealuri ilegale. Fantastic… Inca o data stimati ANAListi, inainte ca statul sa poate sa-si taxeze sau sa-si imprumute propria moneda (Lei in cazul nostru), statul trebuie s-o cheltuiasca in existenta.

Ar fi fost cea mai mare greseala pentru guvern sa mentinta surplusul fiscal, dat fiind faptul ca Romania are un cont de capital negativ (sectorul extern are un surplus fata de noi), iar asta inseamna ca sectorul domestic privat (firme si gospodarii) ruleaza deficitul corespunzator pentru surplusul sectorului extern si guvernamental.

(G-T)= -(S-I) -(X-M)

Cateva date macro pt Romania

Iulie 26, 2014

Outputul Romaniei in domeniul constructiilor a scazut cu 10,3% in mai 2014 fata de aceeasi luna a anului trecut. Outputul in constructii a fost ca medie 5,73% din 2001 pana in 2014, ajungand la un varf istoric de 53,49% in mai 2008 si un minim record de -27,2% in februarie 2010. Noul indice imobiliar: 78.48 Vechiul indice imobiliar: 79,07

Date publicate de Eurostat.

Creditul consumatorilor in Romania s-a marit la 36862.05 milioane RON in iunie 2014 de la 36588.51 milioane RON in mai 2014. Creditul consumatorilor a avut o medie de 35429.26 milioane RON din 2007 pana in 2014, ajungand la un varf istoric de  41377.92 milioane RON in octombrie 2008 si un record minim de 23725.05 milioane RON in ianuarie 2007. Creditul consumatorilor in Romania este raportat de BNR.

Cheltuielile consumatorilor (numarul recent): 29462.10 milioane RON

Cheltuielile consumatorilor (numarul anterior): 28616.80 milioane RON

 

Vanzarile de retail YoY (year over year).

Vanzarile retail in Romania au crescut cu 5,09%  in aprilie 2014 peste aceeasi luna a anului trecut. Vanzarile retail YoY (de la an la an) in Romania au avut o medie de 6,86% din 2001 pana in 2014, ajungand la un varf istoric de 32,8% in iunie 2008 si un record minim de de -17,3% in iunie 2009. Vanzarile retail YoY din Romania sunt raportate de INS (Institutul National de Statistica).

 

China depaseste pragul de 250% datorie din PIB

Iulie 23, 2014

Sursa: Chinadaily

Uitati-va, eurocratilor, ca va uitati ca muta la karaoke. Japonia e la peste 400% din PIB, si tot e loc de mai bine pentru cetatenii lor. Si asta e valabil si pentru celelalte tari din grafic, si nu numai.

Datoria publica a Romaniei ca % din PIB e sub 40%, undeva la 38,4%.

Government Last Previous Highest Lowest Unit
Government Budget -0.90 -3.00 1.70 -9.00 Percent of GDP [+]
Government Debt to GDP 38.40 38.00 38.40 12.40 Percent [+]
Government Budget Value -7014.90 -6249.20 1363.80 -35173.30 RON Million [+]
Government Spending 1345.20 1378.70 1921.00 1111.90 RON Million [+]
Government Spending to GDP 35.00 36.70 41.10 33.20 percent [+]
Credit Rating 47.35

Sursa: tradingeconomics

Evadarea din rangurile celor nebuni

Iulie 14, 2014

Pentru aia putinii care citesc (din cand in cand) blogul asta si care inteleg natura endogena a banilor, rolul deficitelor fiscale, si a datoriei publice – va rog sa duceti vorba mai departe! Catre prietenii vostri, catre familia voastra. Nu-i greu de loc. Poate va ajunge revelatia la toti idiotii astia din presa si din televiziuni; si de acolo la nenorocitii din institutii.

Inca o data. Ca un punct in logica, pentru ca guvernul sa-si poata taxa propria moneda si sau sa-si imprumute propria moneda – trebuie ca mai intai s-o cheltuiasca in existenta. Si o cheltuieste in sectorul nonguvernamental. Guvernul trebuie gandit (ca organism) ca diferenta dintre cheltuieli si incasari. Fondurile din deficitul fiscal intra in economia privata ca exces de rezerve – asupra carora bancile concureaza sa le transforme in imprumuturi si depozite.

Apoi, guvernul isi asuma acea cifra din deficit sub forma de datorie, si promite sa plateasca dobanda la respectiva suma. Leul nu-i nimic mai mult decat un tax-credit (cu lei iti poti plati birurile). Datoria publica inseamna tax-credits outstanding (lei eminenti/in suspensie). Datoria publica este miscarea a doua stocuri tampon: moneda in sine si rezervele din sistemul bancar. Emiterea de datorie publica (denominata in lei) face parte din POLITICA MONETARA, NU din politica fiscala!!!

Prin emiterea de bonduri/certificate de trezorerie, BNR-ul apara dobanda overnight din piata. Atunci cand guvernul emite datorie publica, banca centrala face urmatoarea operatiune in spreadsheet. Contul de securitati este debitat si este creditat in consecinta contul de rezerve. Atunci cand guvernul plateste din datoria publica, BNR-ul debiteaza contul de rezerve si crediteaza contul de securitati. Asta este tot ce se intampla. Guvernul (prin detinatorul de scor, anume BNR) misca numere dintr-un cont intr-altul.

Banii taxati de guvern de la cetateni NU SE DUC NICAIERI!!!!!!!!!! Pozitia fiscala neta a guvernului vis-a-vis de sectorul (privat) nonguvernmanetal de la sfarsitul fiecarei zile are o consecinta serioasa in sistem. Incercati sa intelegeti ca tot ceea ce inseamna sector nonguvernamental inseamna firme si gospodarii – firme domestice si straine – gospodarii domestice si straine! (S-I)+(X-M)=(G-T) Asadar, conform contabilitatii – toti banii care se duc spre taxe si impoze, totii banii cu care se cumpara bonduri de trezorerie (cu care se cumpara datorie publica) vin din cheltuieli publice/guvernamentale!!! Nu pot veni din altundeva!!! Iar surplusurile fiscale NU SUNT economisiri nationale!!!!!!! Un surplus fiscal net reprezinta pozitia guvernului fata de sectorul nonguvernmanetal. Cealalta jumatate a bilantului fiind detinuta de catre sectorul nonguvernamental cu aceeasi cifra dar cu semn schimbat. De ce ne-am dori economisiri nete negative pentru sectorul nonguvernamental!!!!?????

Momentan, intreaga Europa (inclusiv Romania) ruleaza o politica fiscala prociclica. Ce inseamna asta? Atunci cand ciclul de afaceri este in trend descendent (sectorul privat economiseste mai mult decat cheltuieste), guvernul adauga si mai multa presiune in jos asupra cetatenilor prin marirea de taxe si taierea cheltuielilor publice. Cand, de fapt, ar trebui sa practice of politica fiscal contra-ciclica pentru a acoperi deficitul de consum – pentru a mentine economia ruland la un nivel de output si angajare optim. Exporturile NU ne vor ajuta!!! Nu ne vor scapa din situatia actuala. Romania nu are avantaj de competitivitate pentru a se bate cu alte tari in dorinta de a importa mai multa cerere agregata. De ceea ce are nevoie Europa si inclusiv Romania este de deficite fiscale MAI MARI!!!

Marimea corecta a deficitului fiscal este aceea ce atinge si asigura full employment (somaj sub 2%) si stabilitatea preturilor!!! Atata timp cat stam cu forta de munca neangajata si resurse neutilizate, tara asta traieste sub puterile/mijloacele ei. O masura fiscala ce ar impaca pe toti cetatenii si pe toate partidele – indiferent de orientarile lor politice, ar fi un „holiday” pentru TVA. Eliminarea TVA-ului pentru un intreg an fiscal ar oferi Romaniei timp de respiro (atat pentru producatorii domestici, pentru exportatori, pentru gospodarii, cat si pentru guvernele locale) si suficient timp pentru partide sa decida ce fel de politica fiscala sa implementeze in viitor.

O astfel de decizie nu ar strica in niciun fel relatiile cu partenerii externi. Nici cele cu FMI. Din contra, ar arata Europei ca se poate SI ALTFEL, ca se poate FARA austeritate fiscala. Ca reducerea apasarii fiscale FUNCTIONEAZA! Si ca nu se ajunge la niciun faliment national – deoarece Romania NU este Grecia!!!! Romania are propria ei moneda, leul – face plati si colecteaza taxe si impozite in propria moneda, nu in valuta!!!

N-am plecat, doar ca sunt frustrat si plictisit

Martie 8, 2014

Vreau sa vorbesc scurt despre 2 lucruri, despre Ukraina si cateva mituri mioritice vis-a-vis de economia noastra.

1- Vestul sprijina o putere politica de sorginte neo-nazista in Ukraina. Nu-i plang de mila, si nici nu-i fac apologia lui Ianukovich. Da-l in ma-sa, pe el si pe ai lui. Dar nu degeaba Rusia actioneaza asa cum o face; si nu degeaba sare NATO in sus. Nu Putin a abrogat legea minoritatilor in Ukraina, ci opozitia ajunsa la putere in Ukraina. Acuma se incearca prin mita si amenintari rezolvarea problemei. Europenii stiu sa scoata bani (15 miliarde de euro) atunci cand vine vorba de jocuri de geopolitica. Dar cand vine vorba de cetatenii europeni, de somaj, de saracie, ei stiu sa strige numai si numai AUSTERITATE. Bancherii au prioritate in fata guvernelor vestice. Cetatenii sunt mai la urma, undeva dupa caini si pisici.

Mai multe despre guvernul de coalitie din Ukraina aici: http://www.globalresearch.ca/the-u-s-has-installed-a-neo-nazi-government-in-ukraine/5371554

2- Acum, sa discutam nitel despre guvernul Ponta III si promisiunile de politica fiscala. Am auzit idioti cerand reducerea taxelor pentru angajatori, ca cica astfel se vor crea noi locuri de munca. Absolut FALS! Atata timp cat dorinta gospodariilor de a economisi nu este satisfacuta, nu vom asista la producerea de noi locuri de munca. Singurul lucru pe care-l face reducerea fiscalitatii pentru firme este acela de a le mari cota de profit. Angajatorul n-are motiv sa angajeze noi oameni, sa-si mareasca productia, atata timp cat cererea pentru produsele/serviciile sale ramane slaba/deprimata. Consumul nu este o consecinta a productiei, productia este consectina consumului!!! Nu produc, nu angajez, daca nu pot sa vand. Si nu pot sa vand daca lumea n-are bani sa cumpere.

Ca atare, revenirea economiei depinde de satisfacerea dorintei gospodariilor de a economisi. Veniturile acestora trebuie sa creasca daca vrem ca somajul sa scada si salariile sa creasca. Taxele pe consum sunt regresive, iar actualul TVA de 24% este mult prea mare. Trebuie neaparat micsorat. La fel, in Romania, munca se taxeaza prea mult. Angajatul plateste mult prea mult din venitul sau in taxe si contributii obligatorii. In mod ironic, proprietatea este taxata mult prea putin in tara asta, mai ales marea proprietate – clanurile si maharii detinatori de terenuri, vile, lacuri, si alte cele. ATENTIE! Foarte important! Scopul politicii fiscale intr-un sistem monetar modern fiat este aceea de creare/drenare the cerere agregata in economie. Scopul taxarii guvernamentale NU este acela de a aduna redevente, ci de a reglementa cererea agregata. Avem nevoie de taxare pentru ca leul sa existe si sa aiba o oarecare valoare. Banul fiat este tax-driven money, ban indus sau condus de taxe. Dar taxele, operational vorbind, nu finanteaza nimic. Singurul sector capabil sa creeze si sa distruga active financiare nete este sectorul guvernamental.

Ca atare, guvernul Ponta poate sa aplice ce masuri fiscale vrea el, dar atata timp cat deficitul fiscal va ramane acelasi – sau mai rau, se va reduce… Romania se va afla in continuare in recesiune. Definita veche a unei depresii era atunci cand somajul depasea 10%. In opinia mea, somajul real in tara este mult mai mare fata de rata oficiala. Somajul, ca observatie logica, sursa a celei mai mari pierderi economice si o crima impotriva umanitatii – este intotdeauna evidenta unui deficit fiscal mult prea mic; monopolistul monedei (guvernul roman) restrictionand accesul cetatenilor la active nete.

Intr-un regim monetar modern fiat (precum Marea Britanie, SUA, Japonia, India, Israel, Romania, etc) banii sunt endogeni. Anume, masa monetara creste si scade in functie de comportamentul pietei. Atunci cand datoria privata creste (cand ne indatoram la banci), masa monetara creste. Atunci cand acele imprumuturi sunt platite, masa monetara scade. Cresterea economica bazata pe cresterea datoriei private, bazata pe imprumuturi, NU duce la crearea de active nete in economie. Imprumuturile creeaza depozite este o operatiune in bani endogeni, ce NU duce la crearea de noi active nete. Netul ramane zero! In sectorul nonguvernmanetal (sectoral privat si cel extern, balanta domestica privata si balanta nonrezidentilor) toate tranzactiile se echilibreaza la 0! Imprumutul unuia e economisirea altuia. Cheltuielile unuia sunt veniturile altuia. Deficitul unuia e surplusul altuia.

Economisirile NU finanteaza investitiile. Investitiile creeaza economisiri! (S-I)+(G-T)+(X-M)=0

Sectorul privat nu se poate finanta singur la nesfarsit, si singurul mod prin care o poate face este prin indatorare. Spre deosebire de un guvern cu suveranitate monetara, firmele si gospodariile SUNT constranse de venitul lor. Romania si-ar putea asigura o oarecare crestere economica pentru un anume timp, devenind un net importator de cerere agregata din afara. Anume, Romania sa devina un net exportator de bunuri si servicii. Dar avand in vedere ca suntem in EU, si ca suntem supusi unor reguli de protectionism comunitar… n-avem nicio sansa sa asiguram dezvoltare economia durabila si sa eliminam somajul incercand sa fugim dupa surplusuri comerciale cat mai mari. Asta e un scenariu implauzibil, si unul daunator pentru tara din punct de vedere economic. Deoarece exporturile de bunuri si servicii sunt un cost fizic pentru tara exportatoare. De ce am exporta mai mult decat am importa? De ce sa trimitem avere neta in afara, in loc s-o consumam noi si copiii nostri?

In concluzie, iara vorbesc pentru pereti. Dar ganditi-va la un lucru. Cautati-va in buzunar si vedeti daca gasiti o bancnota sau doua de bani. Intrebati-va cum se face ca a ajuns in buzunarul dumneavoastra? Deoarece cineva a cheltuit-o intr-o prima vaza, si altcineva a primit-o. Daca va uitati pe bancnota, scrie proprietate a BNR. Evident, buzunarele noastre nu tiparesc bani. In numele cui a emis BNR banii aia? In numele guvernului, atunci cand guvernul a facut prima data cheltuieli publice. Banii aia nu existau in buzunar, daca guvernul ar fi taxat exact cat ar fi cheltuit. Cand a cheltuit mai mult decat a taxat (ergo, deficit fiscal), de acolo au venit acei bani pe care ii aveti dumneavoastra in buzunar. O banca centrala este doar detinatorul de scor; este o creatie a legislativului unei tari. Doar din motive stupide, ideologice, si de cutuma arbitrara, banca centrala este tratata separat fata de executiv.  Banca centrala nu-i nimic altceva decat un calculator cu un mare spreadsheet in excell, un spreadsheet cu plusuri si minusuri, cu active si obligatiuni/creante, cu conturi si rezerve. O banca centrala nu este niciodata intr-o pozitie de a avea bani, sau de nu a avea bani.

Guvernul cheltuieste bani creditand conturi private prin sistemul bancar, si taxeaza bani debitand conturi private prin sistemul bancar. Toate bancile private lucreaza prin „hot-wire”-ul Bancii Centrale, ele functioneaza sub carta Bancii Centrale stabilita prin lege. Acei bani din deficitul fiscal intra in sistem ca exces de rezerve, asupra carora bancile concureaza sa le transforme in imprumuturi si depozite. Iar scopul emiterii de datorie publica este acela de a controla dobanda in piata pe termen scurt, si functioneaza ca un vehicul pentru economisiri institutionale: fonduri de pensii etc. Datoria publica a unui stat denominata in propria moneda NU este o problema pentru suveranul monedei. Indatorat in propria moneda, un stat suveran este intotdeauna solvabil. Nu este o problema pentru noi, cetatenii, si nici pentru viitoarele generatii. Asta deoarece taxarea guvernamentala NU finanteaza cheltuielile publice ale guvernului. Relatia este exact invers. Cheltuielile publice finanteaza taxarea. Din punct de vedere logic si practic, n-are cum sa fie altcumva. E ca la stadion. Mai intai trebuie sa-si puna bilete in circulatie (sa le vanda), inainte sa le rupa la intrare in seara meciului.

Salariul minim ca % din Salariul Median

Ianuarie 28, 2014

Sursa: http://www.motherjones.com/kevin-drum/2013/12/minimum-wage-america-pretty-damn-low

Uitati-va unde suntem noi (Romania) si unde e Ungaria. No comment.

Sa nu fiti surprinsi ca SUA e pe la coada, deoarece nu toate cele 50 de state au salariu minim pe economie. Si nici sa nu credeti ca adversarii salariului minim pe economie au vre-un argument in spate. Ideea ca eliminarea lui duce la somaj mai mic si la un trai mai bun este total refutata de realitate. Statele americane ce nu au implementat salariul minim pe economie prin lege (ci din contra, practica o politica ostila sindicatelor) au o rata a saraciei mult mai mare ca a statelor cu salariu minim.

China si Romania, a love story

Noiembrie 26, 2013

Va mirati de titlu? Si eu ma mir. Probabil, asa le place prostilor sa se mire ^^

Dar hai sa vorbim serios. Diplomatic vorbind, vestile sunt bune. Noul premier al Chinei doreste sa importe produse romanesti in volum foarte mare. China a inceput sa se focalizeze pe consumul domestic, ceea ce e foarte bine. O groaza de timp cetateanul chinez a fost sclavul vestului – angajat in conditii foarte dificile, pe salariu de nimic, si o moneda cu putere de cumparare slaba. Totul pentru a asigura exporturi nete (economisiri in valuta) pentru guvernul chinez. China n-a facut asta din prostie, a facut-o din motive geostrategice – a facut-o ca sa se apere. Guvernul chinez nu putea sa cumpere tehnologie si resurse strategice cu yuani; de aceea s-a axat pe surplusuri comerciale. Pe pietele internationale, moneda universal acceptata este dolarul american. China are suficiente reserve de valuta (in special dolari); si s-a decis sa importe romaneste. Sau cel putin, asa umbla vorba prin targ si pe la televizoare.

Insa, avem o problema. Anume? Contabilitatea cu doua intrari. Guvernul roman ruleaza deficite mult prea mici pentru nevoile sectorului non-guvernamental romanesc (sectorul privat si cel extern). (S-I)+(G-T)+(X-M)=0

Deficitul sectorului guvernamental este egal cu surplusul net al sectorului nonguvernamental in respectivul an fiscal. Economisiri minus Investitii, plus Cheltuieli Guvernamentale minus Taxare Guvernamentala, plus Exporturi minus Importuri egal cu ZERO. Somajul este intotdeauna evidenta unui deficit guvernamental mult prea mic. Somajul este o problema macroeconomica; apare atunci cand cetatenii nu pot economisi. Iar cetatenii nu pot economisi sub jugul austeritatii. Fara venituri suficiente, nu exista consum. Fara consum nu exista vanzari. Fara vanzari nu exista productie (locuri de munca). Cu cat guvernul roman incearca mai mult sa mareasca taxele si sa scada cheltuielile, cu atat va fi mai rau pentru tara. Somajul este un fenomen monetar. Taxarea creeaza somaj de locuri de munca ce platesc in bani, iar cheltuielile publice angajeaza somerii creati anterior de taxare. Scopul fiscalitatii intr-un sistem monetar fiat (cartalist) nu este acela de a aduce redevente la buget, ci acela de a reglementa cererea agregata din economie.

Ce inseamna investitiile chineze pentru Romania? Inseamna locuri de munca. Insa, ce e de retinut, este ca a fi un net exportator inseamna economisiri in valuta. Din punct de vedere fizic, este un cost. Fiindca acele resurse se duc in afara, spre consumul altor tari, si nu a Romaniei. Bine, whatever…

Romania NU va iesi din recesiune prin „miraculoasele” investitii straine, indiferent ce tara le face. Cat timp guvernul roman nu-si va mari deficitul fiscal pentru a satisface nevoia sectorului privat de a economisi net – somajul nu va scadea, iar traiul in aceasta tara va fi in continuare unul de rahat.

Prioritatea guvernului roman ar trebui sa fie una si mare; retragerea candidaturii Romaniei de a adera la zona-euro. Odata scapati de sub jugul Tratatului de la Maastricht, Romania se va bucura de libertatea de a rula ce deficite fiscal doreste, fara riscul de amenzi sau alte bete-n roate. Economia romaneasca este infometata dupa lei. Sustin nu numai o combinatie de reducere a fiscalitatii cu marirea de cheltuieli publice; dar sustin si un program public pentru garantarea locului de munca. Esti dornic si capabil de munca? Atunci, guvernul iti va da posibilitatea sa lucrezi intr-un anumit job cu scop public – unde vei fi platit un anume salariu fix cu tot cu beneficii medicale. Scopul acestei scheme de Job Guarantee este acela de a facilita trecerea de la somer, la angajat la stat, la angajat la privat. Probabil ca stiti, firmelor private nu le place sa angajeze someri. Ele prefera sa angajeze oameni care se afla deja in campul muncii. Un astfel de program de angajare rulat de guvern, pentru orice om capabil si dornic sa munceasca este mult mai bun decat orice program cu „ajutor de somaj”. Iar efectele psihologice si sociale nu se pot masura in termeni economici – dar acestea sunt efecte pozitive. Mai putine crime violente, mai putine jafuri marunte, mai putine sinucideri, mai putina violenta in familie, etc.

Inca o data stresez faptul ca deficitul actual al guvernului roman este MULT PREA MIC! 2,5% este mult prea mic, iar obsesia de a-l duce si mai in jos va aduce pierzanie pentru viitorul apropiat si cel indepartat. Stimate, Dnule Ponta, da-i in ma-sa si pe Crin si pe Basescu, dar mai ales pe Merkel si pe toti eurocratii ce-o ard aiurea cu austeritatea si „responsabilitatea fiscala”. Acesti oameni habar n-au pe ce lume se afla, habar n-au contabilitate, habar n-au ce-au de facut. Si daca nu te duce prea mult capul, Dnle Premier, barem implementeaza ceea ce ai promis la alegeri. Anume, impozitul progresiv 8 cu 12 si cu 16. Si revenirea TVA-ului de la 24% la 19%. Astea doua politici ar fi un inceput mai de Doamne ajuta. Dar nu-i suficient pentru a angaja intreaga economie sa lucreze la potentialul ei.

Una peste alta, cu regula de fier de maxim 3% deficit fiscal a Tratatului de la Maastricht asupra noastra, Romania in continuare o va duce prost si tot mai prost.

Hai noroc. Ah si era sa uit. Romania devine „tigru”, numai daca ceilalti actori din Europa centrala si de est se vor „intelege”. In afaceri nu esti doar tu de capu’ tau. Ca parteneriatele sa functioneze, romanul, cu ungurul, cu sarbul, cu bulgarul, etc – trebuie sa se inteleaga. Altfel, capitalul chinez ori va sta pe loc, ori va pleca.

Comentariu pentru Prof. Univ. Emilia Ţiţan si Drd. Vladimir Georgescu

Iulie 8, 2013

Fac un comentariu vis-a-vis de lucrarea celor doi, numita Analiza Stabilităţii Macroeconomice folosind Indicatorul “Output Gap”. De altfel, o puteti accesa/citi facand click pe linkul de mai sus.

Va felicit pentru ca ati scris despre asa ceva, dar in acelasi timp trebuie sa va critic nitel, daca-mi dati voie.

Prima la mana, date statistice obtinute de la Comisia Europeana sunt „unreliable”, asa cum s-au dovedit a fi si cele din partea Fondului Monetar International. (Vezi eroarea de spreadsheet a lui Rogoff & Reinhart) Daca vreti data statistice de incredere, consultati Eurostat, Banca Centrala Europeana, WorldBank.org, si institute nationale de statistica.

Componenta de output gap include forta de munca disponibila, capacitatea de productie, resurse neutilizate! E foarte important. Cutuma academica numiste „full employment” orice procent al somajului sub 4% inclusiv 4%. Perioada politicilor fiscale keynesiene au intrunit full employment, pana cand revolutia neoliberala a la Reagan si Thatcher au distrus selectiv industrii intregi, au creat somaj, au redus salarii si asistenta sociala, au divizat cetatenii, au pus in miscare privatizari frauduloase, si au instaurat „pilonii” pentru asa zisa „service economy”. Avand asta in minte, cum imi puteti spune ca Romania a lucrat peste PIB-ul potential in perioada dinainte de criza, asa cum reiese din graficul dumneavoastra?

Lasand la o parte faptul ca acel grafic nu-i color si astfel liniile nu se disting prea bine, ceva nu-i in regula cu cifrele. Am impresia ca dumneavoastra faceti confuzie intre cat poate produce si angaja economia tarii, cu sustenabilitatea financiara/de contabilitate a respectivei cresteri economice.

Acel boom prin care a trecut Romania a fost un boom cauzat de bancile private, consumul a fost credit. Cel mai important sector ce s-a bucurat de noua cerere agregata a fost sectorul importurilor, nu sectorul autohton. Era clar ca acel balon de sapun se va sparge, deoarece era finantat din banii bancilor si nu din deficitul fiscal. Bancile private nu sunt constranse de rezerve. Imprumuturile creeaza depozite. Cererea agregata inseamna venit plus schimbarea in datoria privata – tu te indatorezi sa cumperi materiale de constructii, masini de spalat si televizoare, iar asta face bine producatorilor de bunuri relevante. Mai multe vanzari inseamna productie mai mare, inseamna angajari, inseamna salarii mai mari (prime). Problema e cand nivelul datoriei private devine nesustenabil – cand gospodariile sunt fortate sa-si diminueze consumul pentru a fi in stare sa-si achite datoriile. Consumul scade si duce la vanzari mai putine. Mai putine vanzari, mai putina productie, mai putine locuri de munca (concedieri), salarii mai mici etc.

Atata timp cat Romania n-a avut rata somajului sub 4% in toti acei ani reprezentati in graficul dumneavoastra, nu-mi puteti spune ca deficitul de output al PIB-ului a fost pozitiv – PIB-ul potential fiind sub PIB-ul actual. Nu stiu cum ati calculat dumneavoastra deficitul de output, dar l-ati calculat prost. SUA are un potential pierdut al PIB-ului de la inceputul crizei financiare pana acuma in valoare de 4,6 trilioane de dolari. Vezi aici: http://www.lostoutputclock.com/

Situl spune ca este nevoie de un stimulus fiscal de 1,1 trilioane de dolari pentru a acoperi deficitul de output. Luati PIB-ul Americii, inmultiti-l cu 7,6% rata somajului si impartiti la 100. Faceti acelasi lucru cu PIB-ul Romaniei (170 miliarde parca), inmultiti-l cu 7% rata somajului si impartiti la 100. 11,9 (12 rotunjit) miliarde dolari ar trebui sa intre in economia tarii ca stimulus fiscal pentru a acoperi deficitul de output.

Dupa ’90 incoace, economia tarii a rulat sub potentialul sau. Inca odata, nu faceti confuzie intre capacitatea de productie, forta de munca disponibila, resursele neutilizate (sustenabilitatea fizica) si sustenabilitatea financiara. Sunt doua lucruri total distincte, iar ceea ce este relevant in a afla deficitul de output al PIB-ului este sustenabilitatea potentialului fizic. Partea de contabilitate este usoara. Problema este datoria privata, nu datoria publica. Romania, din pacate, in ciuda faptului ca lucreaza cu lei, nu are suveranitate monetara. Am explicat pe larg acest lucru in postul meu precedent.

In ceea ce priveste interdependenta economica, financiara, si monetara a statelor uniunii, o lectie de baza de contabilitate trebuie inteleasa. Orice net exportator de bunuri si servicii este un net importator de cerere agregata si vice-versa. Un alt aspect este faptul ca statele membre nu au suveranitate monetara. Moneda unica este o moneda straina pentru toate tarile, inclusiv cele membre Eurozone. Tratatul de la Maastrict (elementul politic) opreste tarile membre sa-si ajusteze deficitele bugetare pentru a satisface nevoile sectoarelor private proprii de a economisii. In timpul recesiunilor, deficitele se maresc datorita faptului ca mai putini oameni plates taxe, iar transferurile sociale (asistenta sociala, ajutorul de somaj etc) sunt mai mari. Se numesc stabilizatorii automati, iar in tarile aflate sub acel imbecil si arbitrar plafon de 3% ei nu se pot manifesta. Este un non-sens sa te apuci sa micsorezi deficitul bugetar, atunci cand sectorul privat vrea sa scape de datorii. Fara deficitul guvernamental, sectorul privat nu poate sa economiseasca.

Conlcuzie… Nu-i rau, deocamdata, dar nici prea bine. Faceti-va o cafea, aprindeti-va o tigara, sau puneti-va un pahar de suc si puneti mana pe mouse si pe keyboard si tastasti in motorul de cautare heterodox economics. Trageti cu ochiul si cu urechea la oameni precum Warren Mosler, Bill Mitchell, Steve Keen, Randy Wray, Stephanie Kelton, Michael Hudson, si Yanis Varoufakis – ca aveti numai de castigat.

PS: Apropo, dnilor. Marirea sau scaderea dobanzii de referinta nu accelereaza si nici nu franeaza activitatea economica si nici nu afecteaza inflatia. Politica monetara este un instrument stirb. Impactul sau asupra cererii agregate este limitat si in majoritatea cazurilor irelevant. Politica fiscala este instrumentul eficient. Ridicarea presiunii fiscale ajuta sectorul privat sa economiseasca mai mult (lasandu-i mai mult venit), iar marirea acesteia dreneaza sistemul de cerere agregata (micsorand economisirile nete ale sectorului privat, iar daca deficitul fiscal este transformat in surplus – acel surplus are un deficit corespunzator in sectorul privat – economisirile nete ale acestuia fiind negative)

Domnilor profesori, dezinvatati-va de miturile astea. Neoliberalismul este pseudostiinta, este religie, si face parte in continuare din „sistemul” academic. Ortodoxismul economic este o boala foarte periculoasa – a facut victime in trecut si face in continuare in prezent. Toate cele bune…