Posts Tagged ‘salarii’

Evadarea din rangurile celor nebuni

Iulie 14, 2014

Pentru aia putinii care citesc (din cand in cand) blogul asta si care inteleg natura endogena a banilor, rolul deficitelor fiscale, si a datoriei publice – va rog sa duceti vorba mai departe! Catre prietenii vostri, catre familia voastra. Nu-i greu de loc. Poate va ajunge revelatia la toti idiotii astia din presa si din televiziuni; si de acolo la nenorocitii din institutii.

Inca o data. Ca un punct in logica, pentru ca guvernul sa-si poata taxa propria moneda si sau sa-si imprumute propria moneda – trebuie ca mai intai s-o cheltuiasca in existenta. Si o cheltuieste in sectorul nonguvernamental. Guvernul trebuie gandit (ca organism) ca diferenta dintre cheltuieli si incasari. Fondurile din deficitul fiscal intra in economia privata ca exces de rezerve – asupra carora bancile concureaza sa le transforme in imprumuturi si depozite.

Apoi, guvernul isi asuma acea cifra din deficit sub forma de datorie, si promite sa plateasca dobanda la respectiva suma. Leul nu-i nimic mai mult decat un tax-credit (cu lei iti poti plati birurile). Datoria publica inseamna tax-credits outstanding (lei eminenti/in suspensie). Datoria publica este miscarea a doua stocuri tampon: moneda in sine si rezervele din sistemul bancar. Emiterea de datorie publica (denominata in lei) face parte din POLITICA MONETARA, NU din politica fiscala!!!

Prin emiterea de bonduri/certificate de trezorerie, BNR-ul apara dobanda overnight din piata. Atunci cand guvernul emite datorie publica, banca centrala face urmatoarea operatiune in spreadsheet. Contul de securitati este debitat si este creditat in consecinta contul de rezerve. Atunci cand guvernul plateste din datoria publica, BNR-ul debiteaza contul de rezerve si crediteaza contul de securitati. Asta este tot ce se intampla. Guvernul (prin detinatorul de scor, anume BNR) misca numere dintr-un cont intr-altul.

Banii taxati de guvern de la cetateni NU SE DUC NICAIERI!!!!!!!!!! Pozitia fiscala neta a guvernului vis-a-vis de sectorul (privat) nonguvernmanetal de la sfarsitul fiecarei zile are o consecinta serioasa in sistem. Incercati sa intelegeti ca tot ceea ce inseamna sector nonguvernamental inseamna firme si gospodarii – firme domestice si straine – gospodarii domestice si straine! (S-I)+(X-M)=(G-T) Asadar, conform contabilitatii – toti banii care se duc spre taxe si impoze, totii banii cu care se cumpara bonduri de trezorerie (cu care se cumpara datorie publica) vin din cheltuieli publice/guvernamentale!!! Nu pot veni din altundeva!!! Iar surplusurile fiscale NU SUNT economisiri nationale!!!!!!! Un surplus fiscal net reprezinta pozitia guvernului fata de sectorul nonguvernmanetal. Cealalta jumatate a bilantului fiind detinuta de catre sectorul nonguvernamental cu aceeasi cifra dar cu semn schimbat. De ce ne-am dori economisiri nete negative pentru sectorul nonguvernamental!!!!?????

Momentan, intreaga Europa (inclusiv Romania) ruleaza o politica fiscala prociclica. Ce inseamna asta? Atunci cand ciclul de afaceri este in trend descendent (sectorul privat economiseste mai mult decat cheltuieste), guvernul adauga si mai multa presiune in jos asupra cetatenilor prin marirea de taxe si taierea cheltuielilor publice. Cand, de fapt, ar trebui sa practice of politica fiscal contra-ciclica pentru a acoperi deficitul de consum – pentru a mentine economia ruland la un nivel de output si angajare optim. Exporturile NU ne vor ajuta!!! Nu ne vor scapa din situatia actuala. Romania nu are avantaj de competitivitate pentru a se bate cu alte tari in dorinta de a importa mai multa cerere agregata. De ceea ce are nevoie Europa si inclusiv Romania este de deficite fiscale MAI MARI!!!

Marimea corecta a deficitului fiscal este aceea ce atinge si asigura full employment (somaj sub 2%) si stabilitatea preturilor!!! Atata timp cat stam cu forta de munca neangajata si resurse neutilizate, tara asta traieste sub puterile/mijloacele ei. O masura fiscala ce ar impaca pe toti cetatenii si pe toate partidele – indiferent de orientarile lor politice, ar fi un „holiday” pentru TVA. Eliminarea TVA-ului pentru un intreg an fiscal ar oferi Romaniei timp de respiro (atat pentru producatorii domestici, pentru exportatori, pentru gospodarii, cat si pentru guvernele locale) si suficient timp pentru partide sa decida ce fel de politica fiscala sa implementeze in viitor.

O astfel de decizie nu ar strica in niciun fel relatiile cu partenerii externi. Nici cele cu FMI. Din contra, ar arata Europei ca se poate SI ALTFEL, ca se poate FARA austeritate fiscala. Ca reducerea apasarii fiscale FUNCTIONEAZA! Si ca nu se ajunge la niciun faliment national – deoarece Romania NU este Grecia!!!! Romania are propria ei moneda, leul – face plati si colecteaza taxe si impozite in propria moneda, nu in valuta!!!

Anunțuri

Romania, pensii, somaj, nebunia nebunilor

Mai 2, 2014

Dupa ce l-am auzit pe nu stiu ce doctor la Romania TV sugerand marirea varstei de pensionare in Romania ca „solutie” la „criza” pensiilor. Si dupa ce l-am auzit pe Neils Shnecker spunand cand munca nu-i un chin, ci „o marfa, vrei s-o vinzi sau nu”… mi-am intiparit in minte cum va fi viitorul nostru (pentru noi astia oamenii de rand).

Ok, acum hai sa fim rationali – o stare foarte grea pentru tara asta cu toti nebunii ei. Auziti din gura tuturor ca nu sunt bani; nu sunt bani la fondul pentru asigurari, pentru pensii, pentru sanatate samd. Bun, niciun fel de problema. Asa se intampla pe timp de recesiune. Gospodariile au datorii de platit, isi reduc consumul, vanzarile de bunuri si servicii scad, asta duce la scaderea productiei – si in cele din urma duce la somaj.

Marea Depresie ne-a dat statul social (welfare), sau in termeni economici, ne-a dat stabilizatorii fiscali automati. Mai putina luma munceste, statul incaseaza mai putini bani din taxe. Mai multi someri fac coada sa primeasca ajutorul social – si ca atare, deficitul fiscal creste. Ceea ce e bine si normal!

Fondul asigurarilor de sanatate are un deficit? Nu poate sa acopere cererea prezenta? Mareste deficitul fiscal in consecinta! Asta e solutia! Nu marirea varstei de pensionare. Nu taierea pensiilor. Nu marirea taxelor. Nu scaderea cheltuielilor publice.

Folosind logica. Daca guvernul nostru este, asa cum pretind cretinii, la fel ca o gospodarie – anume, dependent de incasarile din taxe si impozite. Atunci de unde vin acei bani de la bun inceput? Puneti-va intrebarea si veti vedea ca intelepciunea conventionala este religie! Este falsa si irationala.

Rolul taxarii guvernmanetale NU este acela de a aduna bani la stat. Taxarea are 2 mai functii: crearea unei cereri permanente pentru banii statului si crearea de somaj de locuri de munca ce platesc in bani. Are logica? Pai sigur ca are. Altcumva nu e posibil, deoarece buzunarele noastre nu tiparesc lei. Statul creeaza somaj atunci cand pune taxe si impoze, si angajeaza somerii creati anterior de taxare atunci cand cheltuieste bani in existenta. Cheltuielile publice ale guvernului aduc bani in existenta, iar taxarea guvernamentala distruge acei bani. Diferenta dintre cele doua este rezultatul net.

Acuma hai sa-l facem praf si pulbere pe Shnecker – om care a spus o mare prostie, atat dpdv economic cat si din punct de vedere uman. Ca munca nu-i un chin, ci o marfa. Vrei s-o vinzi or ba. De parca ai avea de ales… Pai nu ai. E ca in Morometii. Nu-ti achiti fonciirea, vine perceptorul si-ti ia vita din batatura. Si evident, probabil ca Shnecker si-ar dori ca toti cetatenii sa fie nevoiti sa concureze pentru cele mai mici salarii din lume – sa-si vanda „marfa” de parca ei ar negocia pe front egal cu capitalul. Ei bine, nu-i asa Dnle Shnecker. Cred ca munca in guvernul Ponta te-a tampit si mai mult decat erai. Cu astfel de „sfatuitori”, ce sa ne mai plangem de alde Udrea, Ponta, si Boc.

Somajul este un fenomen monetar cauzat de taxarea guvernamentala. Somajul, asa cum il intelegem noi, nu exista in societatile non-monetare. Exemplul este Gana de pe vremea Imperiului Britanic. Ganezii isi lucrau pamantul, vanau, isi vedeau de viata lor; dar britanicii vroiau sa cultive cafea pe pamenturile acelea si aveau nevoie de muncitori. Ce-au facut britanicii? Le-au impus africanilor o taxa pe coliba. Cine nu-si platea taxa risca sa-i fie coliba arsa. Asadar, aceasta taxa i-a determinat pe Ganezi (acum someri) sa se prezinte la locul de munca – pe camp la cafea. Erau platiti in coroane britanice pentru cat munceau. Ati inteles mersul banului? Mai intai impui taxa si-l faci pe om somer, apoi tu, guvern, ii dai bani muncitorului. O cota parte iti revine tie in redeventa, cealalta ii ramane omului sa faca ce vrea cu ea. In caz ca britanicii creau mai multi someri decat doreau sa angajeze, micsorau taxa. In caz ca erau prea putini, majorau taxa.

Asta e valabil si pentru sistemul nostru monetar modern. Rata somajului (somaj permanent si involuntar) este o politica guvernamentala si este o crima impotriva umanitatii! De ce sa creezi mai multi someri decat intentionezi sa angajezi? Fie redu’ taxele, fie angajeaza-i! (mareste cheltuielile publice) Dar nu se vrea asta. Deoarece politica neoliberala ce domneste peste cele mai multe meleaguri de pe lumea asta, doreste existenta somerilor permanenti. Asa se pune presiune pe salarii sa ramana mici, si se pune presiune pe conditiile de munca sa ramana de cacat.

Pe vremea lu’ Tariceanu lucrurile mergeau mai bine dintr-un singur motiv. Cresterea economica venea deoarece sectorul domestic privat se imprumuta. Recesiunea a inceput in momentul in care gospodariile au inceput sa-si reduca consumul normal, pentru a fi in stare sa-si faca platile la banci. Fiindca asta inseamna imprumut (leverage). Consumi mai mult astazi cu promisiunea ca vei consuma mai putin maine. Imprumuturile creeaza deposite – netul in sistem e zero! (S-I)+(G-T)+(X-M)=0

Pe scurt, deficitul fiscal al guvernului roman este mult prea mic pentru a facilita dorinta de deleveraging (de achitare a datoriei private) a sectorului privat. In loc sa ne taram asa inca un deceniu de acum in colo, sa pierdem output pretios si sa ne dam in cap unu’ la altii in saracie si in ura – putem incheia episodul recesiunii Romanesti foarte repede in maximum 2 ani, daca largim deficitul fiscal de astazi. Anume, bani pentru scoli, spitale, si azile, pentru medicamente, pentru drumuri si cai ferate, pentru canalizare, apa si gaz, electrificare. Prin scaderea TVA-ului, prin scaderea CAS-ului la angajat si NU la angajator!!! Prin marirea considerabila a salariului minim pe economie. Marimea adecvata a deficitului fiscal este aceea ce coincide cu full employment (lipsa somajului involuntar) si stabilitatea preturilor!

Tremur cu spume la cat dispret am auzit din gura politicienilor, a asa-zisilor experti, si mai ales fata de dispretul analistilor din televizoare. Dispret fata de cetatean, fata de pensionar, fata de copii, fata de saraci, fata de bolnavi, si fata de viitor.

MUIE NEILS SHNECKER!!! Du-te si speteste-te la camp, sau pe santier ca muncitor necalificat. Du-te si munceste ca o asistenta in spital, spaland voma, pisat, si cacat pe un salariu de nimic – si apoi sa-mi spui tu ca munca „nu-i un chin, ci o marfa.” Si sa-mi zici tu mie daca „o vinzi sau nu” pe respectiva munca, in conditiile in care nu-ti pune altcineva mancare pe masa si benzina in masina… Statu’ roman si capitalistii nostrii mioritici doresc doar o parte din munca cetatenilor, si si pe aia o vor la un pret de nimic. Daca am facut vreo greseala gramaticala sau ortografica, va rog sa ma scuzati – sunt prea obosit sa recitesc aceste randuri pentru un edit.

MUIE lu’ Shnecker si tuturor celor ca el (neoliberali de la putere si din opozitie).

 

 

Salariul minim ca % din Salariul Median

Ianuarie 28, 2014

Sursa: http://www.motherjones.com/kevin-drum/2013/12/minimum-wage-america-pretty-damn-low

Uitati-va unde suntem noi (Romania) si unde e Ungaria. No comment.

Sa nu fiti surprinsi ca SUA e pe la coada, deoarece nu toate cele 50 de state au salariu minim pe economie. Si nici sa nu credeti ca adversarii salariului minim pe economie au vre-un argument in spate. Ideea ca eliminarea lui duce la somaj mai mic si la un trai mai bun este total refutata de realitate. Statele americane ce nu au implementat salariul minim pe economie prin lege (ci din contra, practica o politica ostila sindicatelor) au o rata a saraciei mult mai mare ca a statelor cu salariu minim.

Top 10 motive pentru saracia din aceasta tara

Iunie 28, 2013

Urmatoarele 10 puncte tin de contextul politicoeconomic intern cat si de cel extern, cel al Uniunii Europene – ambele aflate sub jugul religiei economice (pseudostiintifice) numita austeritate.

Nr-1 Romania NU ARE suveranitate monetara.

Desi Romania inca lucreaza cu lei, tara noastra – din pacate – s-a angajat sa adere la zona euro in urmatorii 10 ani. Astfel, Romania se afla sub jugul politicilor economice arbitrare ale tratatului de la Maastricht. Faimosul 3%, limita deficitului guvernamental, este o cifra arbitrara; iar acest lucru este deja cunoscut. Mai mult decat atat, tiparnita noastra se afla in Germania, Frankfurt, nu in tara. Sub regulile neoliberale ale tratatului, guvernul n-are voie sa faca tranzactii directe cu propria banca centrala. Acestea trebuie sa fie intermediate prin sistemul bancar privat. Astfel, guvernul Romaniei este incatusat atat in ceea ce priveste politica fiscala, cat si cea monetara. Romania ar trebui sa urmeze exemplul Marii Britanii, si sa-si retraga candidatura de a adera la zona euro. Cat timp tara asta ramane cu candidatura neretrasa, guvernul nostru este condamnat sa fie impotent.

Nr-2 Romania are deficite mult prea mici.

Un guvern cu suveranitate monetara, indatorat in propria moneda NU poate da faliment. „Guvernul creeaza bani fiat circuland moneda in cheltuielile sale guvernamentale, si ii distruge via taxare.”~Abba Lerner. Guvernul n-are nevoie sa-si taxeze propria moneda inainte s-o cheltuiasca. Cheltuielile publie finanteaza taxarea, nu invers. Deficitul guvernamental este egal cu economisirile nete ale sectorului privat intr-un an. Tranzactiile orizontale ale sectorului privat, ce este alcatuit din gospodarii si companii, se vor echilibra intotdeauna la 0. Singurul mod prin care economia poate creste, este prin tranzactii verticale – deficit guvernamental. Acel deficit inseamna active financiare nete pe care mediul privat le absoarbe.

Nr-3 Gospodariile romanesti nu pot economisi.

Atata timp cat sectorul privat este in faza de deleveraging, (incearca sa-si achite datoriile) economia nu-si va reveni. Ba mai mult, sectorul privat nu-si poate achita datoriile private daca guvernul lucreaza sa-si micsoreze deficitul bugetar – deoarece nu poate economisi. Fiecare deficit are un surplus corespunzator, fiecare credit un debit, fiecare activa o obligatiune, fiecare venit o plata. Daca guvernul ar rula un buget echilibrat (0% deficit), atunci economiile nete ale sectorului privat ar fi 0. Daca guvernul ar rula un surplus bugetar, atunci economiile nete ale sectorului privat ar fi negative. Surplusul guvernamental se construieste pe deficitul sectorului privat. Asadar, deficitul guvernamental actual al Romaniei de 2,5% este mult prea mic pentru a satisface nevoia sectorului privat de a economisi. In vreme de recesiune este absurd sa micsorezi deficitul.

Nr-4 Ceea ce duce la crestere economica, duce inevitabil si la scadere.

Ilie Serbanescu a spus odata, ca daca n-ai productie, n-ai cum sa ai consum. Nimic mai fals! Nu mananci fiindca ti-ai facut un sandvis, ti-ai facut un sandvis fiindca vrei sa mananci. Nu exista productie fara cerere agregata. Cererea agregata este alcatuita din venit si schimbarea in datoria privata. Cand oamenii iau un credit pentru a-si cumpara bunuri si servicii – acestia produc crestere economica. Deodata producatorii primesc mai multe comenzi, iar acestia lucreaza sa-si mareasca productia si angajeaza mai multi oameni. Ei nu pot produce daca nu pot vinde, iar ei nu pot vinde daca noi nu putem cumpara. Cresterea datoriei private duce la crestere economica, pana cand respectiva datorie urca la un anumit nivel. Cand acest nivel ajunge la limita finantarii, consumatorii intra in procesul de deleveraging. Ei isi limiteaza consumul pentru a fi capabili sa-si achite datoriile. Acest fenomen pune presiune negativa asupra economiei. Consumul scade, vanzarile scad. Au scazut vanzarile, a scazut productia. Asta inseamna somaj, salarii mai mici, beneficii reduse pentru angajati. Iar pana cand nevoia sectorului privat de a economisi nu este satisfacuta, nu vom asista la o revigorare economica. In lipsa unui deficit arbitrar, asa cum este cel impus de Maastricht, stabilizatorii automati ar interveni. Mai putini oameni ar plati taxe, iar ajutoarele sociale ar creste. Asta duce in mod automat la largirea deficitului bugetar, si aprovizioneaza sectorul privat cu economisiri nete mai mari – scurtand perioada de recesiune.

Nr-5 Romania are un deficit de output de 12 miliarde de dolari.

Pentru a calcula defictul de output al PIB-ului, trebuie sa scazi PIB-ul Actual din PIB-ul Potential. Avand in vedere ca noi stam prost cu statisticile si cu masuratorile demografice, va rog sa luati cifra economica de 12 miliarde ca o referinta, si nu ca lege. 170 de miliarde de dolari PIB-ul tarii, ori 7% rata somajului (asa spun oficialii), supra 100 egal cu 11,9 – 12 rotunjit. Echivalentul in lei a 12 miliarde de dolari ar trebui sa intre in economie via stimulus fiscal, pentru ca Romania sa functioneze la output maxim. O tara cu suveranitate monetara nu este constransa de bani, ci de forta de munca neangajata si de resurse neutilizate. SUA are un potential irosit al PIB-ului (de la inceputul crizei financiare pana acum) de peste 4,6 trilioane de dolari. Deficitul lor de output este de 1,1 trilioane de dolari. Economia romaneasca reala este flamanda dupa lei, si este nevoie de reducerea fiscalitatii si de marirea cheltuielilor publice pentru revigorarea economiei. Asta inseamna incetarea politicilor de austeritate. Este vremea ca publicul sa inteleaga ca austeritatea este o credinta religioasa, este pseudostiinta. Aceasta face parte din retorica neoliberala, si a produs numai nenorociri in cursul istoriei. Austeritatea Republicii Weimar, impusa de catre aliati, l-a creat pe Hitler. Iar in prezent, austeritatea da nastere in Europa la saracie, xenofobie, rasism, si extremism.

Nr-6 Uniunea Europeana este Germanizata.

Arhitectura financiar-economica neoliberala a Uniunii n-a fost niciodata menita sa reziste la un soc de cerere agregata. Orice net exportator este un net importator de cerere agregata. Politicienii germani s-au multumit sa limiteze salariile si sindicatele germane timp de decenii, in timp ce restul tarilor europene, in special Franta si Italia, s-au focusat pe marirea de salarii. Adoptarea monedei unice a fost cel mai bun lucru pentru producatorii germani. Toata lumea vroia produse nemtesti, si nu mai existau monede concurente. Prin moneda euro, Germania a financializat Europa. Ce inseamna asta? Statele cu deficite comerciale, erau/sunt dependente de statele cu surplus, aka Germania, ca acei bani sa fie reciclati inapoi in tarile lor. Cand Germania a refuzat sa faca acest lucru, si in schimb, le-a cerut austeritate – atunci s-a declansat criza inauntrul sistemului. Eurocratii austeritatii, cu Merkel in frunte, au cerut doua lucruri guvernului grec. Au cerut austeritate pentru cetateni, si bailout pentru bancheri – fara audit, fara anchete penale. Iar marea minciuna a acestor proceduri de bailout, a fost „Salvarea Greciei”. Si de acolo a pornit masinaria de PR pro-austeritate – grecii sunt lenesi, grecii nu produc nimic, grecii mananca pe spatele contribuabilului german. NIMIC mai FALS! Deoarece acele miliarde de euro n-au venit din buzunarul cetateanului european, ci a venit din computerul Bancii Centrale Europene. Fiecare banca centrala tine scorul propriei monede, iar BCE exact asta face cu moneda euro. Chiar anul trecut, in decurs de o luna, BCE a creat un trilion de euro pentru celelalte transferuri catre banci, pentru Irlanda, Italia, Spania, Grecia etc. De unde au venit banii astia? De la chinezi? S-a dus Merkel cu palaria, batand la usa nemtilor pentru donatii? NU! Au venit de la BCE.

Nr-7 Statele din zona euro garanteaza depozitele oamenilor. Poftim?

Cum poate un guvern sa garanteze depozitele in euro ale cetatenilor, atat timp cat acesta n-are suveranitate monetara. Exista doar suveranul monedei, iar restul sunt utilizatorii monedei. Suveranul face regulile. In cazul acesta, acel suveran este BCE. Cum poate Grecia, Spania, sau Irlanda sa garanteze depozitele in euro ale oamenilor, cand guvernele lor concureaza cu propriile medii private pentru a face rost de euro? E ca si cand Japonia ar incerca sa asigure depozitele in euro, dolari, sau yuani. Ca si cand Elvetia ar incerca sa asigure depozitele in dolari americani, canadieni, sau australieni. Asa ceva nu se poate. BCE ar trebui sa garanteze depozitele in euro, nu guvernele individuale – fiindca acestea nu pot face acest lucru.

Nr-8 In Romania preturile sunt mari.

Adevarat. Trei factori importanti conduc la preturi mari. Lipsa infrastructurii, atat in intindere cat si in calitate. Foarte multe regiuni sunt lasate neconectate la utilitati, drumuri, si resurse. Ca atare, producatorii din acele zone n-au acces la capital (capital financiar si capital fizic), resurse, si puncte de desfacere. Vine o singura duba ce le ofera un pret minim, iar producatorii sunt fortati sa-l accepte. Pentru a asigura productivitate, eficienta, si preturi accesibile, este nevoie de dezvoltarea infrastructurii. De a aduce apa, canalizare, caldura, electricitate, comunicatii, institutii sanitare, scoli, drumuri, cai ferate etc. Al doilea factor il reprezinta cartelurile de pe piata energiei, combustibilului, si de pe piata de retail. Acest factor poate fi combatut doar prin mijloace administrative, fiscale, si juridice. Cel de-al treilea factor este tipizat de puterea scazuta de cumparare a leului. Evident, specula este un element foarte important, dar mai important decat specula, este capacitatea guvernului de a incasa redeventele bugetare. Un stat care si-a pierdut puterea de taxare, distruge imediat valoarea monedei sale. Taxarea dreneaza economia de cerere agregata. Din aceasta cauza, politica fiscala este cea mai puternica in a tempera inflatia, in timp ce politica monetara este un instrument contondent, stirp, tocit. Inflatia nu este tinuta in frau de politica monetara. Contrar opiniei populare, dobanda este un cost pentru fiecare portofoliu, pentru productie si pentru consum. Dobanzile apropiate de 0%, inclusiv cele de 0%, NU produc inflatie. Japonia a incercat mai bine de un deceniu incercand sa stimuleze economia, tinand yenul la 0%, si tot a avut parte de deflatie. Cea mai puternica componenta a indexului de pret al consumului (Consumer Price Index, CPI) este pretul petrolului.

Nr-9 In Romania salariile sunt mici.

Adevarat. Nu exista suficienta cerere agregata pentru a-i incorpora in economie pe cei ce sunt capabili si vor sa munceasca. Atata timp cat exista somaj si resurse neutilizate, guvernul fie taxeaza prea mult, fie cheltuie prea putin. Sau ambele, in cazul Romaniei. Astfel, mediul privat are nevoie de o mai mica apasare fiscala din partea guvernului. Reducera TVA-ului este seminala. Reducerea asigurarilor obligatorii este iarasi de dorit. Marirea salariului minim pe economie este cheie atat pentru angajatii de la stat cat si pentru cei de la privat. Un salariu minim mai mare adauga la cresterea cererii agregate, iar asta alimenteaza vanzarile, vanzarile alimenteaza productia, iar productia alimenteaza locurile de munca. Asistentele, medicii, dascalii, acestia au nevoie neaparat de mariri de salariu considerabile. Fara cei doi piloni, sanatate si educatie, niciun stat suveran nu poate exista.

Nr-10 Guvernul Romaniei a fost privatizat demult.

Aceasta tara nu are oameni de stat. Are doar clienti pentru corporatii, fie ele cu capital 100% privat, sau cu capital majoritar de stat. Atat timp cat balanta politica in sanul Uniunii Europene inclina de partea eurocratilor neoliberali, este putin probabil ca guvernul roman sa urmeze interesul national, interesul cetatenilor sai. De aceea Romania, oricat de mult le-ar placea unora sa minta si sa se minta, nu este o tara suverana. Este o regiune complexa de mare interes pentru multe factiuni. Aceste factiuni dicteaza ce resurse se duc unde, cand, in ce cantitate, si la ce pret. Vina nu este doar a celui ce cere mita; si cel ce o ofera este la fel de vinovat. Sutele de milioane de euro ajung in buzunarele baietilor destepti, iar zecile de miliarde de euro ajung in afara, la corporatiile trans-continentale. Solutiile la criza economica din aceasta tara sunt foarte usor de inteles si usor de aplicat. Tot greul este pe hartie. Tot greul inseamna retragerea candidaturii de a adera la zona euro. Putem la fel de bine, sa urmam exemplul Marii Britanii si sa spunem „nup” la euro. Atunci cand BCE va garanta depozitele bancare si nu statele individuale, cand limita deficitului guvernamental va fi extins la un rational si adecvat 8% in loc de 3%, si cand va fi pus la punct un sistem de reciclare a surplusului – atunci va fi bine sa facem tranzitia de la leu la euro. Dar pana atunci, este total criminal sa ramanem sub jugul tratatului de la Maastricht, sub jugul austeritatii.

Concluzie

Romania are nevoie sa-si recupereze suveranitatea monetara, pentru a rula deficitele corespunzatoare pentru a satisface nevoia sectorului privat romanesc de a economisi. Deja am pierdut mai bine de jumatate de deceniu de la inceputul crizei – timp in care salarii, pensii, si ajutoare sociale au fost taiate, timp in care oamenii si-au pierdut locurile de munca. Unii fie au devenit oameni ai strazii, fie si-au luat zilele, fie au murit in spitalele noastre medievale, fie au plecat peste hotare sa-si gaseasca norocu’ – sa munceasca cinstit, sa fie exploatati, sa fure, sau sa se prostitueze. De ce e important sa intelegem regula de baza a contabilitatii in contextul suveranitatii monetare? Fiindca economia moderna e formata din 3 elemente: guvern, sector privat, si sector extern. Amantrei nu pot fi in acelasi timp intr-o pozitie de surplus. Unul trebuie sa fie in deficit, ca restul sa fie in surplus; iar singurul capabil sa ruleze deficite fara sa dea faliment este guvernul. Japonia are suveranitate monetara, si are o datorie publica de peste 220% din PIB. Sansele guvernului japonez de a da faliment sunt 0%. Aceleasi sanse sunt pentru SUA, China, Israel, Iran, Turcia, Cuba, Venezuela, Elvetia, India, Marea Britanie etc. Noi de ce nu ne-am bucura de suveranitate monetara? Daca vrem sa avem institutii publice potente, avem nevoie sa aducem tiparnita inapoi in tara. Avem nevoie de somaj cat mai aproape de 0% si de stabilitatea preturilor.

USL si taxele – Baba si mitraliera – Niste curve incompetente

Decembrie 12, 2012

Probabil ca pana acum ati auzit de faza cu „indexarea taxelor cu rata inflatiei”, care cica se face din 3 in 3 ani, daca autoritatea locala doreste. Nu stiu cum mortii masii „geniile” astea de la USL au venit cu o rata de 16%. De unde si pana unde inflatia cumulata din acesti 3 ani e de 16%? In fine… Decat sa discutam bazaconii, hai mai bine sa facem lumina pentru lume si mai ales pentru analfabetii astia criminali, ce au ajuns – din cauza lu’ Basescu – sa creeze uber majoritatea asta de cleptocrati, grasi, prosti, tampiti, si idioti. Ideea indexarii taxelor cu inflatia e o ineptie, pentru ca ele deja sunt indexate cu inflatia. Atunci cand ne platim darile, platim cu banii munciti de noi; iar valoarea acestora fluctueaza in functie de piata. De fapt, prin inflatie statul incaseaza mai multi bani la buget. Deoarece cheltuielile bugetare nu sunt indexate cu rata inflatiei, sau daca sunt – doar o mica parte din acele cheltuieli sunt indexate. Ergo au un beneficiu net de incasari prin faptul ca noi trebuie sa platim mai mult, cu bani a caror putere de cumparare e mai mica.

In primul rand, nu exista o asemenea notiune, precum „indexarea taxelor cu inflatia”, notiune venita din partea USListilor. In schimb, exista notiunea de „indexare a ratelor de taxare vis-a-vis de categoriile de venituri.” Ceea ce argumenteaza ei este ILOGIC. N-ai cum sa maresti impozitele de fiecare data cand inflatia creste. Asta ar insemna ca la un impozit de 5% anual, indexat cu o inflatie medie de 4% – in decurs de un deceniu, conform acestei ineptii de indexari promovate de Ponta si „geniile” de langa el, ar insemna ca dupa zece ani, acel impozit ar fi de facto 7% si nu 5%. Asta inseamna FURT legalizat. Deoarece, unu’ e impozitu pe hartie/lege, si altu’ e in realitate.

Aveti aici un link catre Investopedia, in care este explicata notiunea de „tax indexing”. Va rezum logica din spatele acestei notiuni, pe care USL-ul a pervertit-o mai presus de orice cretinitate economica. Vai de Voinea si Radulescu – sunteti vai mortii vostrii. Notiunea reala de „tax indexing” se refera la reglarea unor rate de taxari, pentru a preveni mutarile din pragurile de venituri (income brackets) cauzate de inflatie (de obicei de inflatie mare). Ce inseamna asta? Sub un impozit progresiv, tu ai un anumit venit si esti bagat intr-o anumita categorie de taxare. Din cauza inflatiei, tu ajungi sa ai un salariu nominal mai mare, si asta te arunca intr-o categorie superioara de taxare. Spre exemplu nu mai esti taxat 12%, esti taxat 18%. Desi puterea ta de cumparare fie ramane la fel, fie scade, din cauza aceleiasi inflatii care te-a propagat intr-o alta categorie de taxare. Acel „tax indexing” se aplica inainte de acea urcare (marire a venitului nominal), si astfel – desi cu un salariu mai mare dpdv nominal, dar mai mic din punct de vedere real – de jure esti intr-o categorie de taxare mai mare, de facto esti taxat cum erai inainte; inainte ca inflatia sa futa treaba. Asta e logica din spatele notiunii de „tax indexation”. Ceea ce promoveaza USL-ul se cheama MARIREA TAXELOR SI IMPOZITELOR LOCALE. Ca sa nu mai spun ca orice schimbare de fiscalitate, conform legii, trebuie facuta dupa 6 luni. Si acuma vin astia sa ne anunte, ca incepand cu ianuarie se mareste aia, aia, si aia. Muie voua, ca va hliziti ca boii cand sunteti cu reporterii si camerele dupa voi, iar cand vine vorba sa raspundeti la intrebari punctuale, o bagati p’aia cu „nu stim, vedem dupa ce negociem.” Ati luat boala asta de la Basescu, si nu-i de azi sau de ieri. Sa va fut in gura de nenorociti. Sunteti doar acolo pentru ciolan. Ati facut in asa fel incat sa va inmultiti rasa nenorocita de cleptocrati patologici. Sunteti un parlament de curve si curvi!

USL-isti si „analisti” prosti, tampiti si idioti

Septembrie 1, 2012

„Ahm… da… sunt de acord cu protestele oamenilor, dar ar fi trebuit sa huiduie dupa, ca e totusi o ceremonie religioasa – taina cununiei e cea mai importanta”

Duceti-va’n mortii vostri de prosti, tampiti si idioti. Pe voi va intereseaza bunastarea lu’ Eba si SIDA, si implicit normalitatea ceremoniei lor? Nu va intereseaza starea spitalelor, starea bolanvilor, starea medicilor si asistentelor, starea profesorilor, starea scolilor si lipsa lor de la tara, lipsa drumurilor, lipsa caldurii, a apei potabile si a electricitatii? Pentru cei din urma nu va apuca indignarea? Se pare ca nu, fiindca starea europarlamentarului Elena Basescu o supercede pe cea a cetatenilor de rand. Voi asa zisi jurnalisti-analisti cum mortii vostri va autointitulati, alaturi de labagii aia tradatori din USL faceti aceasi chestie. Va dati cu opinia voastra de balta despre orice si despre tot. Inventati tot felul de prostii si pseudoprincipii. Aveti tupeul sa dati lectii oamenilor, despre cum ar trebui sa se comporte, ce si ce nu sa faca. Va doare-n pula de strada si de mase; va pasa doar atunci cand trebuie sa iasa sa va dea un vot, ca sa va trimita in functii cu imunitate, salarii uriase, privilegii si puteri de negociere si decizionale. Tinule, tu care esti USL-ist, ai tupeul sa spui oamenilor cand si unde sa fluiere/huiduie sau nu? Esti un patetic, un gunoi, un nimic… pacat ca nu te-a omorat sarpele ala, ca oricum n-ai invatat nimic. Sunteti niste impotenti fara imaginatie si urma de curaj. Sunteti o presa de sclavi, de scursuri, de semidocti, de mercenari si criminali; si in consecinta serviti acelasi fel de stapani. ‘Spune-mi cu cine te insotesti, ca sa-ti zic cine esti’

Sunteti ciuma tarii, impreuna cu multimea tacuta careia ii place s-o ia in cur si la muie. Bucurati-va de averile pe care le-ati acumulat prin minciuni si servilism, prin hotie si jaf, fiindca pe lumea ailalta veti fi niste vermi, tarandu-va pe pietrele topite din cele mai intunecate abisuri ale iadului.