Posts Tagged ‘teorie monetara moderna’

Isarescu face politica si joaca-n opozitie

Iulie 24, 2015

In toata perioada dezbaterii codului fiscal, Isarescu a tacut malc. Brusc, omul a avut o parere (negativa) despre cod. Momentul acestei opinii a coincis cu miscarea electorala a lui Iohannis pentru 2016. Sa nu care cumva sa treaca noul cod de relaxare fiscala si sa piarda sarmanul PNL („partidul meu”) alegerile si sa nu mai aiba ‘presedintele 7 case’ Iohannis („guvernul meu”).

M-am saturat pana peste cap sa aud de „sustenabilitate bugetara” sau „sustenabilitate financiara” atunci cand vine vorba de deficite fiscal rulate in lei – mai ales cand o marire a deficitului tinteste consumatorul si gospodariile romanesti. Un deficit fiscal mai mare inseamna un surplus financiar echivalent mai mare pentru sectorul nonguvernamental. BNR-ul, o institutie a carui scop (printre altele) este acela de a asigura stabilitatea preturilor, face opozitie fata de relaxarea fiscala mai ales intr-o perioada in care IPC-ul este negativ iar capacitatea utilizata se afla in continuare pe trend descendent, de la 77,8% in Ianuarie la 75,7% in Iunie!

http://www.tradingeconomics.com/romania/capacity-utilization

In viziunea lui Isarescu, este total ‘sustenabil’ sa omori consumul si veniturile domestice prin austeritate (vezi perioada Basescu-Boc) si sa iei imprumut in valuta ca sa-l dai bancilor straine; insa este total ‘nesustenabil’ sa maresti capitalul sectorului nonguvernamental (noi locuri de munca create implicit) printr-un deficit fiscal mai mare. Isarescu mananca rahat si se implica activ in politica, invocand minciuni si pseudo-probleme pe post de argument. Mereu mi se face greata cand ii vad pe acei ziaristi ca stau ca blegii in fata lui cu intrebari de toata jena, in loc sa fie incisivi si provocatori – ca slava Domnului, sunt N argumente (atat teoretice cat si empirice) cu care l-ar putea infunda in direct la televizor pe sarlatan.

Propuneri cartaliste a la Warren Mosler pentru sistemul bancar

Noiembrie 17, 2014

Vedeti acest articol din Huffington Post, scris de Warren Mosler

Discutam despre Zona Euro, dar la fel de bine aceste propuneri se pot aplica in orice stat cu suveranitate monetara.

Observatie: Romania are o cvasi suveranitate monetara. Deoarece are candidatura depusa de a adera la Zona Euro, Romania trebuie sa respecte principiile arbitrare ale Tratatului de la Maastricht (deficit fiscal 3% si datorie publica din PIB 60%). Romania poate sa scape de aceste constrangeri de natura politica si sa devina precum Marea Britanie prin retragerea oficiala a cererii de a adera la Zona Euro. Din fericire pentru noi, BNR-ul nu s-a angajat sa faca parte din mecanismul European de curs fix, precum Bulgaria. Leul este lasat sa pluteasca (free float), ceea ce ofera spatiu larg pentru politica fiscala si monetara.

Bancile se disciplineaza pe partea de active, nu pe cea de obligatiuni. Sa incepem…

1. Banca Centrala Europeana (BCE) sa ofere garantie nelimitata pentru depozitele in euro.

2. BCE sa imprumute fara garantii bancile membre si in transe nelimitate la tinta ei de fonduri, in mod simplu tranzactionand pe piata de fonduri (funds market).

3. Permanentizarea dobanzii de referinta la 0%. Acest lucru minimalizeaza presiunea de cost asupra productiei, inclusiv investitiilor, ajutand astfel la stabilizarea preturilor. De asemenea, minimalizeaza veniturile arendasilor, astfel incurajand o mai mare participare a fortei de munca si marind productia reala. In plus, deoarece sectoarele nonguvernamentale (domestic privat si extern) sunt sectoare ce economisesc net in active financiare, aceasta dispozitie legislativa ii raneste mai mult pe cei ce economisesc, decat ii ajuta pe debitori – o ajustare fiscala precum o scadere a taxelor ori o marire a cheltuielilor publice ar fi adecvata pentru a sustine productia si locurile de munca la nivelul dorit de societate.

4. Bancilor sa le fie interzisa detinerea de orice fel de subsidiare. Niciun interes public nu este servit dand voie bancilor sa detina tot felul de active in afara foii de bilant.

5. Bancilor sa le fie interzisa acceptarea de active financiare drept colateral pentru imprumuturi. Niciun interes public nu este servit prin financial leverage (folosind parghii financiare speculative).

6. Sa nu se permita bancilor sa imprumute off shore (in afara granitelor tarii/ale Zonei Euro). Niciun interes public nu este servit dand voie bancilor sa imprumute pentru scopuri straine.

7. Bancilor sa le fie interzisa tranzactionarea cu proprietati (fizice, sau intelectuale, ex: brevete) ori aventurarea cu scopuri de a face profit in afara actiunii de baza a creditarii. Daca sectorul public vrea sa se aventureze in afara sistemului bancar pentru un presupus interes public – acest lucru se poate face prin alte canale.

8. Sa se foloseasca modele de credit aprobate de BCE pentru evaluarea activelor bancare. Marcarea la piata a activelor bancare sa fie interzisa. Defapt, daca exista un argument valid pentru a marca o anume activa bancara la pretul pietei, de cele mai multe ori inseamna ca acea activa nu ar trebui sa fie o activa permisa/valida pentru o banca. Scopul public al sectorului bancar este acela de a facilita imprumuturi bazate pe analiza de credit, si nu pe evaluarile facute de piata.

9. Bancilor sa la fie interzisa achizitionarea sau vanzarea asigurarilor pe risc de credit (credit default insurance). Scopul public al sectorului bancar (ca parteneriat public-privat) este acela de a lasa sectorul privat sa decida pretul riscului, in locul sectorului public prin banci de stat. In schimb, daca o banca se foloseste de credit insurance sau default insurance, transmite pretul riscului unui tert, ceea ce este contrar scopului public a actualului sistem bancar public-privat.

10. Bancilor sa le fie interzisa capacitatea de a imprumuta clientii la o rata de dobanda setata intr-o tara straina – adeseori aceste dobanzi avand o componenta larg subiectiva ce sta in afara influentei guvernelor statelor membre.

11. Sa la fie permis bancilor doar sa imprumute direct catre debitori, si apoi sa alimenteze si sa detina acele imprumuturi pe propriile foi de bilant. Niciun interes public nu este servit mai departe, prin vanzarea de credite sau a altor active financiare catre terti; dar sunt costuri substantiale pentru guvernele statelor membre ce survin prin reglementarea si supervizarea acestor activitati (activitati nefolositoare).

12. BCE-ul sa cumpere bonduri emise de catre BEI (Banca Europeana de Investitii), finantand astfel proiecte de interes public in si intre statele membre – fara a fi necesare cheltuieli suplimentare pe deficit fiscal din partea guvernelor; acestea avand libertatea de a-si focaliza deficitele fiscale (politica fiscala) pe scopuri domestice.

Bugetul guvernului NU e o lada de bani

Octombrie 14, 2014

Asist in permanenta, frustrat, cum politicieni, jurnalisti, si asa-zisi analisti economici spun tot felul de lucruri traznite vis-a-vis de cheltuielile bugetare si de taxarea guvernamentala. Cei familiari cu acest blog stiu mai de dinainte logica si secventa operationala a unui stat cu moneda proprie (fiat) si cu un regim de curs de schimb liber. Toti banii cu care se achita taxe si impozite, cu care se cumpara datorie publica, vin din cheltuieli guvernamentale. N-au altundeva de unde sa vina. Sectorul nonguvernamental (privat) nu creeaza si nu distruge bani neti. Doar banca centrala poate face asta in functie de pozitia fiscala pe care guvernul o alege. Guvernul Romaniei are un cont special la BNR, un cont de securitati. In multe tari, trezoreria (in cazul nostru ministerul de finante) guvernului este obligata prin lege sa aiba o balanta pozitiva inainte ca guvernul sa poata cheltui. Asta inseamna ca guvernul trebuie sa vanda securitati guvernamentale pe piata libera (open market) – fie ca bancile vor sa detina sau nu aceste active – iar in cea de-a doua faza, banca centrala intervine in piata ca sa-si apere dobanda de referinta (aceea ce face parte din obiectivul ei de politica monetara). Mijloacele bancii centrale? Operatiuni swap cu institutiile bancare: dranarea excesului de rezerve cu securitari guvernamentale (bonduri/titluri de stat). Bancile castiga in jur de un sfert dintr-un punct procentual de dobanda la rezerve; pe cand, titlurile de stat ofera o dobanda mai atractiva.

Oricum s-ar produce tranzactia, efectul net este acelasi. Banca centrala debiteaza contul de securitati al guvernului, si crediteaza contul de rezerve al sectorului privat. Guvernul cheltuieste bani in economie creditand conturile bancare ale recipientilor (spitale, scoli, regii autonome, primarii, salarii, pensii etc). Si taxeaza bani din economie debitand conturile bancare ale recipientilor. Banii ruleaza intr-un circuit; un surplus fiscal NU inseamna economisiri nationale! Un deficit fiscal NU inseamna pierderi nationale!

Ca atare, NU exista asa-zise gauri negre in bugetul national. Faptul ca toti boii astia din spatiu’ public, inclusiv cei din FMI si din UE, vorbesc de cifre „de fier” in privinta pozitiei fiscale a guvernului, nu e nimic altceva decat o mentalitate zombie ce refuza sa moara. Pozitia fiscala a guvernului fluctueaza in mod constant in functie de comportamentul sectorului privat (privatii rezidenti si non-rezidenti). Cand sectorul privat vrea sa economiseasca mai mult, deficitul fiscal creste. Cand sectorul privat vrea sa cheltuiasca mai mult, deficitul fiscal scade. Totul este conectat cu activitatea economica. Asadar, NU exista nicio constrangere operationala ca guvernul sa mareasca ce cheltuieli vrea si sa scada ce taxe vrea. Un alt grad de angajre a fortei de munca si un alt nivel de output o sa ai la un deficit de 12% din PIB, si un alt grad vei avea la un deficit mizer de 2,5% din PIB – mai ales intr-un context de deflatie a datoriei private; context in care gospodariile romanesti doresc sa economiseasca mai mult.

Cheltuieli=venituri

Atunci cand foarte multi romani doresc sa economiseasca mai mult decat cheltuie, atunci se produce un shortfall (un deficit) in consum – iar outputul ramane nevandut. Ca atare, in lipsa vanzarilor de odinioara, angajatorii reduc gradul de productie si se fac restructurari (apare somajul). Prin stabilizatorii fiscali automati, din cauza activitatii economice reduse, deficitul fiscal creste. Fiindca exista o colectare mai mica de taxe iar cheltuielile de transfer (ajutorul de somaj) cresc. Insa ciuma noastra care e? Acele tinte arbitrare de deficit fiscal mai sus mentionate. Asta inseamna ca guvernul trebuie sa ia masuri proactive de austeritate pentru a preveni cresterea naturala a deficitului fiscal – pentru a preveni cresterea naturala a surplusului din sectorul privat.

(S-I)+(G-T)+(X-M)=0

(G-T)= taxare guvernamentala minus cheltuieli guvernamentale – aici ne referim la suveranul monedei, sectorul guvernamental national consolidat: BNR + Guvernul Romaniei

(S-I)= economisiri minus investitii – aici ne referim la sectorul domestic privat: firme si gospodarii

(X-M)= exporturi nete – aici ne referim la sectorul extern, balanta non-rezidentilor

(S-I)+(X-M)= combinate aceste doua sectoare le numim sectorul nonguvernamental

(G-T)=-(S-I)-(X-M)

Pozitia fiscala net a guvernului este egal cu pozitia fiscala neta a sectorului nonguvernamental. Daca guvernul ruleaza un net deficit, sectorul nonguvernamental ruleaza un net surplus; si vice-versa. Asa cum am stabilit in postarile anterioare, taxareaza guvernamentala are rolul de a asigura o cerere constanta pentru banii guvernului si de a drena economia de cerere agregata – banii din taxe si impozite pur is simplu sunt scosi din economia privata si atat; ei nu finanteaza nimic. Deficitul fiscal se finanteaza singur. Datoria publica a guvernului reprezinta economiile sectorului nonguvernamental. De unde credeti ca vin banii pentru spitale, scoli, si pensii – fie ele de stat sau private? Vin din DATORIA PUBLICA! Vin din anii cumulti in care guvernul rula deficite fiscale nete! Datoria publica nu-i nimic altceva decat debitul public cumulat peste timp + dobanda.

Evadarea din rangurile celor nebuni

Iulie 14, 2014

Pentru aia putinii care citesc (din cand in cand) blogul asta si care inteleg natura endogena a banilor, rolul deficitelor fiscale, si a datoriei publice – va rog sa duceti vorba mai departe! Catre prietenii vostri, catre familia voastra. Nu-i greu de loc. Poate va ajunge revelatia la toti idiotii astia din presa si din televiziuni; si de acolo la nenorocitii din institutii.

Inca o data. Ca un punct in logica, pentru ca guvernul sa-si poata taxa propria moneda si sau sa-si imprumute propria moneda – trebuie ca mai intai s-o cheltuiasca in existenta. Si o cheltuieste in sectorul nonguvernamental. Guvernul trebuie gandit (ca organism) ca diferenta dintre cheltuieli si incasari. Fondurile din deficitul fiscal intra in economia privata ca exces de rezerve – asupra carora bancile concureaza sa le transforme in imprumuturi si depozite.

Apoi, guvernul isi asuma acea cifra din deficit sub forma de datorie, si promite sa plateasca dobanda la respectiva suma. Leul nu-i nimic mai mult decat un tax-credit (cu lei iti poti plati birurile). Datoria publica inseamna tax-credits outstanding (lei eminenti/in suspensie). Datoria publica este miscarea a doua stocuri tampon: moneda in sine si rezervele din sistemul bancar. Emiterea de datorie publica (denominata in lei) face parte din POLITICA MONETARA, NU din politica fiscala!!!

Prin emiterea de bonduri/certificate de trezorerie, BNR-ul apara dobanda overnight din piata. Atunci cand guvernul emite datorie publica, banca centrala face urmatoarea operatiune in spreadsheet. Contul de securitati este debitat si este creditat in consecinta contul de rezerve. Atunci cand guvernul plateste din datoria publica, BNR-ul debiteaza contul de rezerve si crediteaza contul de securitati. Asta este tot ce se intampla. Guvernul (prin detinatorul de scor, anume BNR) misca numere dintr-un cont intr-altul.

Banii taxati de guvern de la cetateni NU SE DUC NICAIERI!!!!!!!!!! Pozitia fiscala neta a guvernului vis-a-vis de sectorul (privat) nonguvernmanetal de la sfarsitul fiecarei zile are o consecinta serioasa in sistem. Incercati sa intelegeti ca tot ceea ce inseamna sector nonguvernamental inseamna firme si gospodarii – firme domestice si straine – gospodarii domestice si straine! (S-I)+(X-M)=(G-T) Asadar, conform contabilitatii – toti banii care se duc spre taxe si impoze, totii banii cu care se cumpara bonduri de trezorerie (cu care se cumpara datorie publica) vin din cheltuieli publice/guvernamentale!!! Nu pot veni din altundeva!!! Iar surplusurile fiscale NU SUNT economisiri nationale!!!!!!! Un surplus fiscal net reprezinta pozitia guvernului fata de sectorul nonguvernmanetal. Cealalta jumatate a bilantului fiind detinuta de catre sectorul nonguvernamental cu aceeasi cifra dar cu semn schimbat. De ce ne-am dori economisiri nete negative pentru sectorul nonguvernamental!!!!?????

Momentan, intreaga Europa (inclusiv Romania) ruleaza o politica fiscala prociclica. Ce inseamna asta? Atunci cand ciclul de afaceri este in trend descendent (sectorul privat economiseste mai mult decat cheltuieste), guvernul adauga si mai multa presiune in jos asupra cetatenilor prin marirea de taxe si taierea cheltuielilor publice. Cand, de fapt, ar trebui sa practice of politica fiscal contra-ciclica pentru a acoperi deficitul de consum – pentru a mentine economia ruland la un nivel de output si angajare optim. Exporturile NU ne vor ajuta!!! Nu ne vor scapa din situatia actuala. Romania nu are avantaj de competitivitate pentru a se bate cu alte tari in dorinta de a importa mai multa cerere agregata. De ceea ce are nevoie Europa si inclusiv Romania este de deficite fiscale MAI MARI!!!

Marimea corecta a deficitului fiscal este aceea ce atinge si asigura full employment (somaj sub 2%) si stabilitatea preturilor!!! Atata timp cat stam cu forta de munca neangajata si resurse neutilizate, tara asta traieste sub puterile/mijloacele ei. O masura fiscala ce ar impaca pe toti cetatenii si pe toate partidele – indiferent de orientarile lor politice, ar fi un „holiday” pentru TVA. Eliminarea TVA-ului pentru un intreg an fiscal ar oferi Romaniei timp de respiro (atat pentru producatorii domestici, pentru exportatori, pentru gospodarii, cat si pentru guvernele locale) si suficient timp pentru partide sa decida ce fel de politica fiscala sa implementeze in viitor.

O astfel de decizie nu ar strica in niciun fel relatiile cu partenerii externi. Nici cele cu FMI. Din contra, ar arata Europei ca se poate SI ALTFEL, ca se poate FARA austeritate fiscala. Ca reducerea apasarii fiscale FUNCTIONEAZA! Si ca nu se ajunge la niciun faliment national – deoarece Romania NU este Grecia!!!! Romania are propria ei moneda, leul – face plati si colecteaza taxe si impozite in propria moneda, nu in valuta!!!

Romania are un deficit de output de 12$ miliarde (MMT Revolution)

Aprilie 3, 2013

Am ajuns la acest numar prin impartirea PIB-ului (170 miliarde de dolari) la o rata a somajului de 7%. Cum ar putea guvernul roman sa stimuleze cererea agregata, daca si-ar retrage candidatura de a adera la zona euro, fiind astfel scapata de sub jugul de 3% deficit fiscal?

Ce as face eu, daca as fi desemnat sa alcatuiesc politicile de stimulus fiscal: (deoarece cam tot ce cheltuie statul pe “proiecte” fie se fura prea mult, fie se fac de mantuiala, fie se fac peste 5 ani, fie all the above – ma concentrez mai mult pe reducerea apasarii fiscale si pe marirea salariilor)

  1. 1- Reducerea TVA-ului de la 24% la 15%
    2- Marirea salariului minim pe economie cu 50%
    3- Taierea asigurarilor obligatorii de sanatate pentru angajat si angajator cu 50% fiecare
    4- Dublarea salariilor pentru asistente, doctori, serviciile de urgenta (ambulanta), si pentru profesori (Dupa parerea mea, sanatatea si educatia sunt pilonii principali ai unui stat national suveran, fiindca acesti oameni asigura traiul cetateanului in prezent si in viitor. Educatia si Sanatatea raman doua domenii “labor intensive”. Industria, infrastructura, si agricultura mai putin. Acestea devin tot mai mult “capital intensive”.)
    5- Cota progresiva: 8%, 12%, 16%, 20%. Ultimul prag sa fie aplicat celor ce castiga peste 100 de milioanei lei vechi pe luna.
    6- Indexarea pensiilor, ajutorului social, de somaj, indemnizatia pentru mame cu rata inflatiei. Fara chained CPI bullshit.

    Daca cineva isi pune intrebari vis-a-vis de cum isi va „finanta” deficitul bugetar guvernul roman, aveti aici raspuns: https://enachesvc.wordpress.com/2013/01/31/romania-trebuie-sa-aduca-tiparnita-inapoi-la-bucuresti/

    https://enachesvc.wordpress.com/2013/02/04/dezinvatati-va-de-miturile-economice-neoclasiciste-si-neoliberale/

Dezinvatati-va de miturile economice neoclasiciste si neoliberale

Februarie 4, 2013

http://en.wikipedia.org/wiki/MMT