Posts Tagged ‘zona euro’

Nigel Farage, discurs catre Alexis Tsipras in parlamentul European

Iulie 8, 2015

Fie ca esti reactionar sau progresist, Nigel Farage vorbeste cu argumente.

Anunțuri

Propuneri cartaliste a la Warren Mosler pentru sistemul bancar

Noiembrie 17, 2014

Vedeti acest articol din Huffington Post, scris de Warren Mosler

Discutam despre Zona Euro, dar la fel de bine aceste propuneri se pot aplica in orice stat cu suveranitate monetara.

Observatie: Romania are o cvasi suveranitate monetara. Deoarece are candidatura depusa de a adera la Zona Euro, Romania trebuie sa respecte principiile arbitrare ale Tratatului de la Maastricht (deficit fiscal 3% si datorie publica din PIB 60%). Romania poate sa scape de aceste constrangeri de natura politica si sa devina precum Marea Britanie prin retragerea oficiala a cererii de a adera la Zona Euro. Din fericire pentru noi, BNR-ul nu s-a angajat sa faca parte din mecanismul European de curs fix, precum Bulgaria. Leul este lasat sa pluteasca (free float), ceea ce ofera spatiu larg pentru politica fiscala si monetara.

Bancile se disciplineaza pe partea de active, nu pe cea de obligatiuni. Sa incepem…

1. Banca Centrala Europeana (BCE) sa ofere garantie nelimitata pentru depozitele in euro.

2. BCE sa imprumute fara garantii bancile membre si in transe nelimitate la tinta ei de fonduri, in mod simplu tranzactionand pe piata de fonduri (funds market).

3. Permanentizarea dobanzii de referinta la 0%. Acest lucru minimalizeaza presiunea de cost asupra productiei, inclusiv investitiilor, ajutand astfel la stabilizarea preturilor. De asemenea, minimalizeaza veniturile arendasilor, astfel incurajand o mai mare participare a fortei de munca si marind productia reala. In plus, deoarece sectoarele nonguvernamentale (domestic privat si extern) sunt sectoare ce economisesc net in active financiare, aceasta dispozitie legislativa ii raneste mai mult pe cei ce economisesc, decat ii ajuta pe debitori – o ajustare fiscala precum o scadere a taxelor ori o marire a cheltuielilor publice ar fi adecvata pentru a sustine productia si locurile de munca la nivelul dorit de societate.

4. Bancilor sa le fie interzisa detinerea de orice fel de subsidiare. Niciun interes public nu este servit dand voie bancilor sa detina tot felul de active in afara foii de bilant.

5. Bancilor sa le fie interzisa acceptarea de active financiare drept colateral pentru imprumuturi. Niciun interes public nu este servit prin financial leverage (folosind parghii financiare speculative).

6. Sa nu se permita bancilor sa imprumute off shore (in afara granitelor tarii/ale Zonei Euro). Niciun interes public nu este servit dand voie bancilor sa imprumute pentru scopuri straine.

7. Bancilor sa le fie interzisa tranzactionarea cu proprietati (fizice, sau intelectuale, ex: brevete) ori aventurarea cu scopuri de a face profit in afara actiunii de baza a creditarii. Daca sectorul public vrea sa se aventureze in afara sistemului bancar pentru un presupus interes public – acest lucru se poate face prin alte canale.

8. Sa se foloseasca modele de credit aprobate de BCE pentru evaluarea activelor bancare. Marcarea la piata a activelor bancare sa fie interzisa. Defapt, daca exista un argument valid pentru a marca o anume activa bancara la pretul pietei, de cele mai multe ori inseamna ca acea activa nu ar trebui sa fie o activa permisa/valida pentru o banca. Scopul public al sectorului bancar este acela de a facilita imprumuturi bazate pe analiza de credit, si nu pe evaluarile facute de piata.

9. Bancilor sa la fie interzisa achizitionarea sau vanzarea asigurarilor pe risc de credit (credit default insurance). Scopul public al sectorului bancar (ca parteneriat public-privat) este acela de a lasa sectorul privat sa decida pretul riscului, in locul sectorului public prin banci de stat. In schimb, daca o banca se foloseste de credit insurance sau default insurance, transmite pretul riscului unui tert, ceea ce este contrar scopului public a actualului sistem bancar public-privat.

10. Bancilor sa le fie interzisa capacitatea de a imprumuta clientii la o rata de dobanda setata intr-o tara straina – adeseori aceste dobanzi avand o componenta larg subiectiva ce sta in afara influentei guvernelor statelor membre.

11. Sa la fie permis bancilor doar sa imprumute direct catre debitori, si apoi sa alimenteze si sa detina acele imprumuturi pe propriile foi de bilant. Niciun interes public nu este servit mai departe, prin vanzarea de credite sau a altor active financiare catre terti; dar sunt costuri substantiale pentru guvernele statelor membre ce survin prin reglementarea si supervizarea acestor activitati (activitati nefolositoare).

12. BCE-ul sa cumpere bonduri emise de catre BEI (Banca Europeana de Investitii), finantand astfel proiecte de interes public in si intre statele membre – fara a fi necesare cheltuieli suplimentare pe deficit fiscal din partea guvernelor; acestea avand libertatea de a-si focaliza deficitele fiscale (politica fiscala) pe scopuri domestice.

Despre campania de denigrare a Greciei

Februarie 20, 2012

Cu toţii stim retorica presei de masă vis-a-vis de Grecia. Grecii sunt: leneşi, îşi cheltuiesc banii doar pe Ouzo şi Souvlaki, se bucură de ajutoare sociale prea mari, ei nu produc nimic, protestează violent ca nemernicii şi ca atare n-au niciun viitor. Acestea sunt minciunile cu care presa corporatistă aservită intereselor financiare şi politicienii aserviţi aceloraşi interese au bombardat opinia publică. Să demontăm aceste mituri pe rând; Potrivit Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, grecii lucrează în medie 2119 ore pe an, în timp ce portughezii 1719, spaniolii 1654, iar nemţii 1390 de ore. Grecii nu sunt leneşi! Nu trebuie neapărat să vizitezi Grecia pentru a înţelege că ei nu dau bani doar pe băutură şi fast food. Folosiţi orice motor de căutare pentru a vedea cum arată Grecia din punct de vedere al infrastructurii şi al curăţeniei. Grecii trăiesc prea bine din ajutoare sociale nesustenabile. Tot de la OCDE aflăm că procentajul cheltuielilor de ajutor social (inclusiv costurile din educaţie) din PIB nu sprijină această acuzaţie. Danemarca are 37,9%, Belgia 32,7%, Norvegia 33,2%, Suedia 38,2%, în timp ce Grecia are 28,4%. Grecii nu produc nimic. Vrăjală! Grecia produce aluminiu, bauxită, marmură, nichel, cupru, ciment, conducte, magneziu, aur, osmiu, gaz natural, petrol şi bine înţeles delicateţurile mediteraneene. Exporturile Greciei au crescut cu 31,5% în 2011. Poporul grec este la fel de violent precum orice alt popor. Fiindcă am fost şi noi martori la protestele zilnice din ţară împotriva lui Băsescu şi a guvernului, ştim cum operează şi orchestrează lucrurile aşa zisele forţe de ordine.

Poliţişti şi jandarmi deghizaţi în civil incită oamenii şi provoacă conflictele ce pun capăt manifestărilor paşnice, pentru a arunca o umbră de îndoială asupra justificarilor perfect legitime ale oamenilor ce doresc să-şi manifesteze gândurile prin acţiunea de protest. Astfel ies politicienii la rampă şi aruncă cu invective în cetăţeni. În următoarea imagine vedeţi poliţiştii îmbrăcaţi în civil şi înarmaţi cu beţe, cărămizi şi pietre.


În această poză vedem un poliţist ce gazează un bătrân.

Acesta este Manolis Glezos cunoscut pentru faptul că a dat jos steagul nazist de pe Acropole împreună cu Apostolos Santas în 1941.
Nu Grecia e în faliment, zona euro este. Sistemul financiar-monetar este cauza crizei, nu statele naţional suverane, nu popoarele. Nimeni nu se oferă să salveze Grecia. Guvernul acestei ţări îşi îndatorează proprii cetăţeni pentru a salva băncile, iar în schimb aceştia ce primesc? Austeritate. Asta ce înseamnă? Recesiune. Nu poate exista o Europă unită fără Grecia. În momentul de faţă sistemul euro şi politicienii dezbină Europa în loc s-o unească, iar Grecia e folosită drept ţap ispăşitor.